Proiect editorial apărut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, pentru Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Sebeș – Lancrăm, Ediția a XLV-a, 23–25 mai 2025

Cartea lui Eugeniu Nistor este consacrată unor mari personalități ale gândirii filosofice românești, cu un bine-venit adaos asupra aspectelor de fond ale spiritualității noastre. Trecând dincoace de negurile mitologiei antice și medievale autohtone – din care se desprind aura legendarului înțelept Zamolxis, unele episoade ale creștinismului timpuriu din arcul carpatic, dar și chipul glorios al umanistului de talie europeană Nicolaus Olahus –, cercetătorul stăruie, mai ales, asupra ideilor curentului iluminist și a figurilor emblematice ale cărturarilor Școlii Ardelene: Samuil Micu Clain, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, aducând totodată în actualitate practica mecenatului și a contribuțiilor voluntare ale clericilor aromâni – toți aceștia simțindu-se „chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc”! Personalităților fondatoare ale culturii noastre moderne și actuale – Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Ion Petrovici, Constantin Rădulescu-Motru, Lucian Blaga, Constantin Noica – le sunt dedicate studii și eseuri separate, contribuțiile lor fiind prezentate cu acribie, argumentat, într-o expunere clară și precisă, care confirmă certa vocație hermeneutică și pasiunea stăruitoare a autorului acestei cărți pentru filosofia și spiritualitatea românească din toate timpurile. (Acad. GHEORGHE VLĂDUȚESCU)

Primele lucrări de filosofie românească au apărut târziu deoarece, în absența unui limbaj specializat, acest lucru nici nu era posibil, iar când a fost să fie, s-a petrecut sub influența curentului iluminist și a efervescentei mișcări junimiste. Ideile lui Maiorescu și direcția sa critică au avut efectele unei revoluții în cultura noastră, stimulând puternic spiritul creator al generațiilor de gânditori și de literați de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui următor, atingând apogeul în perioada interbelică. Atunci, pe fondul sincronizării cu filosofia occidentală, se afirmă tendințe, concepte și teorii originale, se impun autori de sisteme de gândire și personalități cu manifestări academice înalte în diverse ramuri și orientări filosofice, precum logica, epistemologia, gnoseologia, metafizica, filosofia dreptului, filosofia istoriei, filosofia culturii, estetica etc.

Tot după Unire, filosofia din România devine mai vizibilă și pe plan instituțional, dacă luăm în seamă prestigiul facultăților „de filosofie și litere” din București și, mai târziu, din Cluj, dar și fondarea unor instituții adiacente (Societatea Română de Filosofie, Revista de filosofie, revista Saeculum, mai multe edituri de profil etc.) și lansarea unor proiecte cultural-filosofice pe termen lung, așa cum a procedat Lucian Blaga în articolul „Despre viitorul filosofiei românești” (1943), în care îndemna tinerii la creație filosofică, motivând că „și românul poate să gândească lumea de la început”, deoarece „a filosofa înseamnă (…) a accepta orice filosofie constituită cel mult ca izvor…” Din păcate, aceste intenții generoase, ca întregul elan creator interbelic, s-au risipit și s-au frânt sub apăsarea valurilor de întuneric care s-au abătut asupra țării dinspre… Răsărit, descurajând și frânând evoluția gândirii filosofice românești vreme de aproape o jumătate de veac! (Eugeniu Nistor)

Cuprins

Câteva precizări 5

1. Elemente de filosofie și spiritualitate autohtonă în Antichitate și în Evul Mediu
2. Scriitori, teologi, filosofi și istorici români din Transilvania în „Epoca Luminilor”
3. Iluminismul transilvan și afirmarea ideii de națiune română modernă
4. Contribuția clericilor aromâni la evoluția politică și culturală din Transilvania și Ungaria în epoca modernă
5. Ioan Maiorescu, Titu Maiorescu și descendenții spirituali maiorescieni. Personalitatea lui Titu Maiorescu și cea a lui Mihai Eminescu
6. George Coșbuc și traducerile lui din limba latină
7. Constantin Rădulescu-Motru și exegeza operei sale filosofice în perioada regimului totalitar românesc
8. Scrierile lui Ion Petrovici comentate în istoriile consacrate filosofiei românești
9. Lucian Blaga despre conștiința filosofică
10. „Metoda culturală” blagiană în cunoaștere și în creație
11. Comentariul istoricului filosofiei N. Bagdasar despre teoria blagiană a cunoașterii
12. Concepte și structuri de idei în filosofia lui Constantin Noica
    Bibliografie
    Despre autor

Despre autor
Licențiat al Facultății de Filosofie din cadrul Universității București și doctor al acesteia cu o teză despre filosofia lui Lucian Blaga (2006), Eugeniu Nistor este cercetător științific pr. I la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și cadru didactic titular la Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior” a UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1994) și al Societății Române de Filosofie (din 2009). A participat la mai multe conferințe, simpozioane, colocvii și congrese internaționale pe teme științifice și culturale (Veneția, Lecce, Madrid, Beijing, Chișinău). Este autorul mai multor cărți de studii și eseuri filosofice, între care se disting: Teoria blagiană despre matricea stilistică (1999), Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (2007, 2022), Elemente de retorică și argumentare. Din antichitate la Școala din Bruxelles și Grupul μ (2011), Introducere în filosofia comunicării și a relațiilor publice, cu focalizare pe aspectele de criză (2011), Filosofie și comunicare. Studii și cercetări (2012), Lucian Blaga – filosof al culturii (2012, 2014, tradusă în limbile franceză și ialiană), Prolegomene la Trilogiile lui Lucian Blaga (2018), Lucian Blaga – biografie și destin (2019, 2020, 2021, tradusă în limbile italiană și spaniolă). Pentru cărțile și activitatea sa profesională a fost distins cu premii și diplome de Academia Română (Premiul „Vasile Conta”, în anii 2009 și 2011, Premiul special pentru filosofie „Lucian Blaga”, în 2012), precum și de alte instituții, naționale și internaționale, de știință, cultură și învățământ.