Proiect editorial apărut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, pentru Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Sebeș – Lancrăm, Ediția a XLVI-a, 9-17 mai 2026

Filosofia pe care o propun fructifică tradiția majoră a pragmatismului, împreună cu cea a reflexivității, și le aduce într-o sistematică nouă. (Andrei Marga)

România rămâne cu un loc aparte în inima mea, iar Andrei Marga, prin opera sa, parte esențială a acestuia. (Theodor Berchem)

Dintre cei pe care i-am avut în catedră, evident, unul dintre cei mai talentați și prolifici a fost și este Andrei Marga. Nu știu cu exactitate ce a făcut în ultimii ani, dar el are capacitatea de a influența mersul filosofiei de astăzi. (Nicolae Kallos)

Andrei Marga și Ion Cristoiu au fost absolvenții cei mai pregătiți și mai promițători pe care i-am avut, care au confirmat valoarea lor aparte prin personalitatea intelectuală, scrisul și activitățile lor. (Achim Mihu)

În peisajul actual din filosofia românească, Andrei Marga face tentativa singulară de a relua filosofarea de autor, care construiește în sfera conceptuală – o face cultivat, riguros, sistematic și cu rezultate semnificative. (Vasile Morar)

Andrei Marga este, în câmpul predării istoriei filosofiei, informat, doct, temeinic. Dar el înaintează viguros spre construcție filosofică și are toate premisele să reușească să creeze așteptatul moment al filosofiei de autor. (Vasile Muscă)

În filosofia românească, cei mai mulți autori s-au afirmat la intersecția dintre filosofie și literatură. Unul dintre filosofii contemporani care face excepție de la această structură sau interacțiune tipică pentru cultura română este Andrei Marga. Produs al universității clujene și format în timpul scurtei liberalizări de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, Andrei Marga și-a construit o operă filosofică ce se sustrage dimensiunii literare. Domeniile sale predilecte de lucru sunt istoria filosofiei, mai ales în varianta sa modernă și contemporană, apoi logica și, în al treilea rând, filosofia politică; li se adaugă, mai nou, filosofia religiei, prin care Andrei Marga tentează o recuperare a totalității ființei umane. (Marta Petreu)

A propune azi o concepție filosofică este o inițiativă plină de riscuri. Diversitatea experiențelor și bogăția cunoștințelor o sfidează. Suficiența și neîncrederea o întâmpină. Mulți, excesiv de mulți cititori sunt convinși că filosofii veritabili sunt doar în trecut. Alții consideră că este definitiv imposibilă sintetizarea experiențelor umanității de azi. Sunt și unii care cred că o filosofie nouă este posibilă, dar nu aici și acum. Mă încumet să vin împotriva fiecăreia dintre aceste opinii cu o propunere de privire a lumii într-un fel nou. Volumul de față o desfășoară ca răspuns la dificultățile, alternativele, dilemele, întrebările ce se ridică din experiențele contemporane.

Consider că „acțiunile” pot fi astăzi punctul de plecare mai fecund pentru înțelegerea lumii, nu numai în raport cu componentele minții – percepții, reprezentări, concepte, imagi­nație, motivație, ci și în raport cu componentele realității – acumulările istorice, organizările deja existente, potențialele de dezvoltare, conceptualizările elabo­rate. Înțeleg prin „acțiune” comportamentul subsumat unei intenții – ceea ce nu înseamnă că ar exista o corelație strictă între acțiuni și intenții. În fapt, se pot urma intenții diferite cu aceeași acțiune, după cum aceeași intenție poate fi în acțiuni diferite. Nu este acțiune unde nu este intenție, dar acțiunile sunt univoc carac­terizate nu de intenții, ci de sens. (Andrei Marga)

Cuprins

Introducere

Partea I: Prefigurări

       Memento mori ca filosofie

       Empatia – temă în expansiune

       Asupra parteneriatului știință-filosofie-religie

       Recuperarea metodologiei

       Actualizarea unei antice relații: teorie și praxis

       Vocația filosofiei și lumea actuală

Partea a II-a: Premise

       Receptarea europeană a Americii

       Receptarea pragmatismului în cultura română

       Inițiative în filosofia de la Cluj

       Constructori în filosofie

       Contribuții durabile în filosofie

       Ieșirea din relativism

       Disocieri și profilare

Partea a III-a: Context actual

       Ne mulțumim cu post-adevărul?

       Complexitate și raționalitate

       Nesiguranța zilelor noastre

       Viața publică și înflorirea sofismelor

       De la „politica închisă” la libertățile umane

       Inteligența: de la natural la artificial

       Ieșirea din fragmentare

Partea a IV-A: Opțiuni teoretice

       Accesul la condiția umană

       Autopoieza și noua concepere a vieții

       Diferențierea acțiunii

       Diferențierea rațiunii și a științelor

       Sensul vieții

Partea a V-a: Conceptualizările

       Sistematica filosofică

       Teoria cunoașterii

       Teoria acțiunilor

       Logică

       Metodologie

       Istoria filosofiei contemporane

       Teoria societății

       Teoria comunicării

       Teoria modernității

       Filosofia dreptului

       Filosofia politică

       Filosofia educației

       Filosofia religiei

       Filosofia artei

       Etica

       Monografieri

       Studii europene

       Ordinea lumii

       Studii românești

Partea a VI-a: Raționalitățile și aplicarea lor

       Virtuți analitice ale diferențierii

       O lume mai bună?

       Maladia juridismului

       Moralizarea pieței?

       Lipsa comunicării argumentative

       Diabolizarea ca propagandă

       Pacea în Europa și creștinismul

       Criza demnității umane

Partea a VII-a: Situații și rezolvări

       Rațiunea, reziliența și evitarea distopiei

       România de azi: situația și soluția

       Pacea durabilă. Plecând de la Kant

       Cum se justifică creștinul?

       Integritatea ca valoare

Abstract

Cărțile personale

Bibliografie selectivă

Despre autor

About the author

Despre autor

Licențiat în filosofie, secundar sociologie, Andrei Marga a obținut doctoratul în filosofie (1976) cu o teză despre „teoria critică a școlii de la Frankfurt” (Herbert Marcuse). S-a specializat în filosofia contemporană în Germania federală și SUA. Publicațiile lui Andrei Marga acoperă mai multe domenii –filosofia sistematică , istoria filosofiei contemporane, teoria societății, logică și metodologie, filosofia unificării europene, strategii globale, religia în era globalizării, filosofia educației, filosofia politică, filosofia dreptului, filosofia artei, etica, studiile europene și studiile românești – în tentativa de a elabora sistematic filosofia pragmatismului reflexiv. Andrei Marga a angajat, în funcțiile publice pe care le-a îndeplinit, programe reformatoare ale căror inițiative sunt cuprinse în volume, alături de deciziile pe care le-a adoptat. Profesor universitar, specializat în filosofie contemporană și logică generală, Andrei Marga a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai cu cele mai multe mandate (1993-2004 și 2008-2012), asigurându-i acesteia reforma de modernizare și înscrierea în sistemul internațional, inclusiv prin organizarea la Cluj-Napoca, în premieră istorică în Europa Răsăriteană, a Conferinței European University Association (2003). A fost ministrul educației naționale în guvernele Ciorbea, Vasile Isărescu, calitate în care a conceput și înfăptuit reforma învățământului din România, pregătind astfel premise ale integrării țării în Uniunea Europeană, și ministrul afacerilor externe în guvernul Ponta 1. A fost ales în conducerea unor organizații și instituții internaționale (European University Association, United Nations University in Tokyo; CEPES-UNESCO etc.) și a fost președintele Conferinței Rectorilor Danubieni. A fost numit consultant al unor instituții culturale și universitare în China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria. I s-au acordat ordine de stat în Germania (Das Grosse Bundesverdienstkreuz), Franța, Italia, Portugalia, România. Este laureat al Premiului Internațional Herder (2005) și i s-au acordat alte premii și distincții internaționale în Austria, Germania, Israel. A primit medalia de aur a universităților din Tübingen (Germania) și Maribor (Slovenia) și este Doctor Honoris Causa al Universităților din Montpellier – „Paul Valéry”, Budapesta – „Corvinus”, Debrecen, Plymouth-New Hampshire, Baku, Chișinău, Quebec, Iași – „Alexandru Ioan Cuza” și altele. A funcționat ca visiting professor la Universitățile din München – „Ludwig Maximillians”, Viena, Montpellier – „Paul Valéry”, Ierusalim – „The Hebrew University”, București. Este laureat al Premiului „Simion Bărnuțiu” al Academiei Române și al Premiului Național „Ion I.C. Brătianu”.