Proiect editorial apărut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, pentru Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Sebeș – Lancrăm, Ediția a XLV-a, 23–25 mai 2025

Studiile lui Andrei Marga marchează o schimbare în filosofia română. După ce această filosofie a fost parte a lumii mai ales platoniciene, hegeliene sau existențialiste și era sesizabil suspicioasă față de orientări tehnologice și raționaliste, Andrei Marga intră într-o geografie a abordărilor mult mai diversificată. El își asumă un contact larg cu pragmatismul lui Peirce, dar și cu filosofiile noi de pe Vechiul Continent și din America. (Virgil Nemoianu)

Sunt încântat să văd cum tradițiile pragmatismului și filosofia americană sunt valorificate cultivat și profund de Andrei Marga. (Richard Rorty)

Andrei Marga atestă o cultură filosofică dincolo de marginile curentelor, capacitate analitică și, totodată, pasiunea și talentul propriei construcții conceptuale. (Manfred Riedel)

Andrei Marga scrie filosofie, dar privește cu atenție și cunoștințe largi mersul istoriei. El a mărit mult interesul filosofiei din țara sa pentru latura practic-politică a filosofiei. Sinteza sa a filosofiei contemporane este rară și impresionantă. (Manfred Frank)

O atât de extinsă și cuprinzătoare etalare a scrierilor și a concepției mele, precum cea din cartea lui Andrei Marga, am cunoscut rar – pentru aceasta sunt extraordinar de recunoscător. Este pentru mine o mare satisfacție să fiu acum prezent, în acest fel competent, cu scrierile mele, în sfera publică academică a României. (Jürgen Habermas)

Filosofia prezentului leagă trei conotații. Este vorba de filosofia care, după o lungă istorie, a luat forme în zilele noastre, de filosofia care surprinde în temele, conceptele și construcțiile ei experiențele lumii de astăzi și de filosofia pe care cel care reflectează o poate lua ca punct de plecare pentru a explora ceea ce se trăiește. Titlul semnalează din capul locului că, printre filosofiile socotite contemporane, sunt unele mai prezente în evenimentele, în desfășurările de activități și în frământările oamenilor de azi. Ele sunt repere ale cunoașterii, evaluării și acțiunilor, dacă nu cumva au ajuns să influențeze și să orienteze evoluția umanității. Cartea de față oferă tabloul acestor filosofii ale prezentului.

În sprijinul filosofiei vin mereu învăţături preţioase ale istoriei. Unde nu e filosofare, este fragmentare şi delăsare. Unde nu e filosofie, se trăiesc evenimente, dar ele nu se pot evalua durabil. Unde lipseşte filosofia, se ajunge, eventual, la cunoaştere, dar nu şi la înţelegere. Unde nu e filosofie, se trăieşte prezentul, dar nu se pot arunca sonde în viitor. Unde nu este filosofie cultivată, acţiunea se stinge. Filosofarea are meritul de a întreţine întrebări și de a da răspunsuri inspirate de întregul vieţii noastre, al societăţii, al istoriei. Filosofia este antidotul cultural cel mai profund la conformism şi stagnare. Aceasta pentru că este reflexivitate raţională, iar unde e raţiune, este şi voinţă de raţiune. (Andrei Marga)​​​​​​
 

Cuprins

Introducere

Partea I: Filosofii cu impact astăzi

I. Un program de restructurare a valorilor: Nietzsche

II. O schimbare de orizont – pragmatismul

Pragmatismul și pragmaticismul lui Peirce

Pragmatismul lui William James

Instrumentalismul lui John Dewey

Interacționismul lui George Herbert Mead

Pragmatismul semiotic al lui Charles Morris

III. Realismul ca depășire a psihologismului: Gottlob Frege

IV. Scepticismul istoric: Oswald Spengler

V. Fenomenologia transcendentală: Edmund Husserl

VI. Versiunile marxismului

Naturalizarea

În secolul al XXI-lea

Succesorii nemijlociți

Revizionismul

Versiuni

Marxismul răsăritean la Gheorghi V. Plehanov

Marxismul occidental la Rosa Luxemburg

Teoria reificării a lui Georg Lukács

Marxismul sovietic

Filosofia praxisului a lui Antonio Gramsci

Antropologismul

Utopismul lui Ernst Bloch

Neostructuralismul lui Althusser

Necesara reconstrucție

Repercusiunile

VII. Filosofia analitică

Revolta contra idealismului la George Edward Moore

Atomismul logic al lui Bertrand Russell

Atomismul logic și depășirea sa la Ludwig Wittgenstein

Pozitivismul logic al lui Moritz Schlick

Neopozitivismul lui Rudolf Carnap

Empirismul pragmatic al lui Willard Van Orman Quine

Destrămarea „mitului datului” la Wilfrid Sellars

Filosofia analitică a limbajului la Gilbert Ryle

Teoria actelor de vorbire a lui John L. Austin

Metafizica descriptivă a lui Peter F. Strawson

Filosofia modalităților a lui Saul Kripke

Emotivismul lui Charles L. Stevenson

Prescriptivismul lui Richard Hare

VIII. Filosofia existențială

Cotitura existențială la Franz Rosenzweig

Fenomenologia existențială a lui Martin Heidegger

Existențialismul lui Sartre

IX. Teoria critică

Teoria critică la Max Horkheimer

Analize critice

Critica rațiunii instrumentale

Filosofia negativității la Theodor W. Adorno

Filosofia reificării universale la Marcuse

X. Confucius astăzi

Partea a II-a: Filosofii recente

XI. Raționalismul critic al lui Karl Popper

XII. Hermeneutica filosofică a lui Gadamer

XIII. Reabilitarea filosofiei practice

Filosofia practică la Hannah Arendt

Filosofia practică la Manfred Riedel

XIV. Neostructuralismul

Critica structuralistă a rațiunii la Michel Foucault

Filosofia postmodernității a lui Jacques Derrida

XV. Ineismul pe baze lingvistice al lui Noam Chomsky

XVI. Istoria filosofiei ca filosofie la Leo Strauss

XVII. Reconstrucția contractualismului la John Rawls

XVIII. Reluarea metafizicii la Dieter Henrich

XIX. Pragmatismul transcendental la Karl-Otto Apel

XX. Pragmatica universală a lui Jürgen Habermas

XXI. Relativismul pragmatic al lui Richard Rorty

XXII. Pragmatismul inferențialist al lui Robert B. Brandom

XXIII. Filosofia subiectivității și individualității a lui Manfred Frank

XXIV. Noua „Școală de la Frankfurt” cu Axel Honneth

XXV. Avertismentul lui Norbert Wiener

XXVI. Noul tehnocratism al lui Ray Kurzweil

XXVII. Transumanismul și inteligența artificială

XXVIII. Restabilirea experienței curente și neuroștiințele cu John R. Searle

Încheiere: Filosofia și condițiile filosofării

Despre autor

Despre autor

Licențiat în filosofie, secundar sociologie, Andrei Marga a obținut doctoratul în filosofie (1976) cu o teză despre „teoria critică a Școlii de la Frankfurt” (Herbert Marcuse). S-a specializat în filosofia contemporană în Germania Federală și SUA.

Publicațiile lui Andrei Marga acoperă mai multe domenii – filosofia sistematică, istoria filosofiei contemporane, teoria societății, logică și metodologie, filosofia unificării europene, strategii globale, religia în era globalizării, filosofia educației, filosofia politică, filosofia dreptului și filosofia artei – în tentativa de a elabora sistematic filosofia pragmatismului reflexiv.

Andrei Marga a angajat, în funcțiile publice pe care le-a îndeplinit, programe reformatoare ale căror inițiative sunt cuprinse în volume.

Profesor universitar, specializat în filosofie contemporană și logică generală, Andrei Marga a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai cu cele mai multe mandate (1993-2004 și 2008-2012), asigurându-i acesteia reforma de modernizare și înscrierea în sistemul internațional, inclusiv prin organizarea la Cluj-Napoca, în premieră istorică în Europa Răsăriteană, a Conferinței European University Association (2003).

A fost ministrul educației naționale în guvernele Ciorbea, Vasile, Isărescu, calitate în care a conceput și înfăptuit reforma învățământului din România, pregătind astfel premise ale integrării țării în Uniunea Europeană, și ministrul afacerilor externe în guvernul Ponta 1.

A fost ales în conducerea unor organizații și instituții internaționale (European University Association, United Nations University in Tokyo; CEPES-UNESCO etc.) și a fost președintele Conferinței Rectorilor Danubieni.

A fost numit consultant al unor instituții culturale și universitare în China, Vatican, Germania, Ungaria, Austria.

I s-au acordat ordine de stat în Germania (Das Grosse Bundesverdienstkreuz), Franța, Italia, Portugalia, România. Este laureat al Premiului Internațional Herder (2005) și i s-au acordat alte premii și distincții internaționale în Austria, Germania, Israel.

A primit medalia de aur a Universităților din Tübingen (Germania) și Maribor (Slovenia) și este Doctor Honoris Causa al Universităților din Montpellier – „Paul Valéry”, Budapesta – „Corvinus”, Debrecen, Plymouth-New Hampshire, Baku, Chișinău, Quebec, Iași – „Alexandru Ioan Cuza” și altele.

A funcționat ca visiting professor la Universitățile din München – „Ludwig-Maximilians”, Viena, Montpellier – „Paul Valéry”, Ierusalim – „The Hebrew University”, București.

Este laureat al Premiului „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române și al Premiului Național „Ion I.C. Brătianu”.