Ediție nouă, revizuită și completată

Artistul să fie văzut totdeauna numai prin prizma operelor create. A cunoaște bine pe artist însemnează aproape întotdeauna a pierde mai mult sau mai puțin din impresia bună ce ai avut-o de dânsul. (LIVIU REBREANU)

 O revizuire a viziunii critice despre personalitatea și opera lui Liviu Rebreanu comportă o atenție spo­rită, direcționată spre secretele ce stăruie în umbra marilor adevăruri, unanim acceptate. Personalitatea lui Rebreanu, dramatizată de un complex al vinovăției, solicită scru­tarea originilor crizei de identitate, capabilă să explice o disponibilitate proteică, organizată într-o veri­tabilă confrerie de euri. Opera lui Rebreanu, un miracol al simplității, al forței și al echilibrului, solicită o scrutare a adâncimilor sale, pentru a constata atât marea diversitate a formulelor narative, cât și dimensi­unea metafizică a realismului său. (ION SIMUȚ)
 

CUPRINS

Câteva explicații pentru ediția nouă 

ARGUMENT   

ZECE PROBLEME ESENȚIALE ALE ORICĂREI EXEGEZE       REBRENIENE       

Note   

Capitolul I

SPECTRUL BIBLIOGRAFIC

CARUSELUL INTERPRETĂRILOR        

Capitolul II

CRIZA DE IDENTITATE

DRUMUL SPRE SINE   

Capitolul III

SENSURILE REALISMULUI REBRENIAN

NUVELISTUL   

SENSURILE CENTRIPETE ALE REALISMULUI REBRENIAN      

DRAMATURGUL PE SCENĂ    

Capitolul IV

DINCOLO DE REALISM

SENSURILE CENTRIFUGE ALE REALISMULUI REBRENIAN     

CIULEANDRA – UN ROMAN AL SPECULAȚIEI PSIHIATRICE  

EROSUL REBRENIAN  

ULTIMELE EXPERIENȚE EPICE

EPILOG

BIBLIOGRAFIE

INDICE CRONOLOGIC, selectiv și orientativ, al scrierilor rebreniene analizate
 

Ion Simuț (n. 1953) - Studii liceale, Oradea (1968-1973). Studii universitare (filologie), Cluj-Napoca (1974-1978). Debut în 1975 în revista Echinox. Profesor de franceză la țară (1978-1986). Redactor la revista Familia (1986-2020). Profesor la Literele orădene (1994-2019). Primul volum: Diferența specifică (1982). Cărți de istorie literară: Revizuiri (1995), Vămile posterității (2012), Cum se scrie istoria literară (2022), volume despre Liviu Rebreanu (1997), Mihail Sadoveanu (2019), Tudor Arghezi (2025). Cărți despre literatura română postbelică, explorări parțiale și de sinteză: Reabilitarea ficțiunii (2004), Europenitatea romanului românesc contemporan (2008), Literaturile române postbelice (2017). Mai multe volume de publicistică, dintre care cel mai recent: Ancore în prezent. Simptome (2025). Premiul USR: 1994 și 2017. Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române: 2004.

Ion Simuț despre Liviu Rebreanu

Articole despre Liviu Rebreanu în reviste (selectiv): Formă și semnificație în Adam și Eva, Familia, nr. 8/1978; Gorila – recurs, Familia, nr. 6/1979 (primul articol postbelic despre romanul Gorila, interzis la publicare, reeditat abia în 1981); Un alt Rebreanu, Convorbiri literare, nr. 9/1984; alte articole: în 1985, la centenarul Rebreanu, în Steaua, Familia, România literară, Viața românească și după 1990 în aceleași reviste, plus Cuvântul și Cultura.

Teza de doctorat: Liviu Rebreanu dincolo de realism, Universitatea
„Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, 1996, coordonator științific: prof. univ. dr. Vasile Fanache; teză susținută în data de 27 martie 1997, cu următorii referenți în comisie: Mircea Anghelescu, Mihai Zamfir, Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș, Mircea Muthu;

Volume publicate despre Liviu Rebreanu: Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca Revistei „Familia”, Oradea, 1997; Liviu Rebreanu. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Colecția „Canon”, Editura Aula, Brașov, 2001; Liviu Rebreanu și contradicțiile realismului, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010;

Studii despre Liviu Rebreanu în alte volume proprii: Diferența specifică, Ed. Dacia, 1982; Revizuiri, Ed. Fundației Culturale Române, 1995; Vămile posterității. Secvențe de istorie literară, Ed. Academiei Române, 2012;

Un studiu într-un volum colectiv: Cuplul etern – un mit personal rebrenian, în vol. Liviu Rebreanu după un veac. O carte gândită și alcătuită de Mircea Zaciu, Ed. Dacia, 1985;

Prefețe la scrieri de Liviu Rebreanu: Adam și Eva, Ed. Minerva, „Biblioteca pentru toți”, 1998; Calvarul; Adam și Eva; Ciuleandra; Gorila – Editura Liviu Rebreanu, 2004; Ion, ediție anastatică, împreună cu mărturisirea autorului despre geneza romanului, Ed. Școala Ardeleană, 2017; Opere, ediție în trei volume, studiu introductiv, Ed. Știința, Chișinău, 2025;

Articole în dicționare despre Liviu Rebreanu, în: Dicționarul general al literaturii române, P-R, ediția a II-a, revizuită, adăugită și adusă la zi, coordonator general: Eugen Simion, Academia Română, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2020; Dicționarul romanului central-european din secolul XX, coordonator: Adriana Babeți, Ed. Polirom, 2022.

Referințe critice (selectiv) la volumul Rebreanu dincolo de realism:
Z. Ornea, Polifonii. Cronică literară, Ed. Polirom, 2001 (reluarea unei cronici din „România literară”, aprilie 1998), p. 424-429; Liviu Malița, Alt Rebreanu, Ed. Cartimpex, 2000, passim; Mircea Muthu, Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, ediție definitivă, Ed. Școala Ardeleană, 2020, p. 144-149; C. Rogozanu, Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu, Ed. Tact, 2024, passim.