Loading...

Jocul poeziei

Jocul poeziei

Jocul poeziei

Colecții: Echinox

  • An apariție: 2023
  • ISBN 978-630-314-087-2
  • Format: 16x23
  • Pagini: 528

Preț: 120.00 Lei
Prețul de vânzare: 108.00 Lei
Reducere   10%

Adaugă în coș:
       

Ediția de față, revăzută și adăugită, este a treia, după cele publicate la Editura Cartea Românească (București, 1985) și la Casa Cărții de Știință (Cluj-Napoca, 2007).

Pe copertă: Pictură de Ștefan Pelmuș, din ciclul Roata vieții (2021)

Colecția Echinox (Seria Critică literară) este îngrijită de Horia Bădescu, Ion Pop și Eugen Uricaru.

 

Toate aceste experiențe lirice, despre care eseurile de față în­cearcă să dea seamă, angajează poezia românească în raporturi mai mult sau mai puțin strânse cu ludicul, ca atitudine fundamental umană. În contextul problemelor schițate până aici, se poate înțelege de ce desci­frarea unor atari relații devine interesantă, și chiar pasionantă, pentru oricine urmărește dinamica liricii moderne. Căci, așa cum s-a văzut, însuși demersul de clarificare a specificului limbajului poeziei a angajat, și nu accidental, conceptul de j o c. Iar acesta primește o semnificație particulară ori de câte ori poezia se află în fața unei noi trepte istorice, a unei înnoiri a limbajului. Sub un astfel de unghi, „jocul poeziei” poate fi citit ca joc cu limbajele convenționalizate, într-o serie a atitudinilor de tip modernist-avangardist, deci într-o perspectivă așa-zicând evolutivă. El semnifică însă, într-un plan mai larg, și jocul textului, acea mai liberă sau mai reglată ars combinatoria care, la poeții moderni, marchează în cel mai înalt grad concentrarea atenției asupra mișcării semnificantului.

 

Departe de a fi exhaustivă – nici ca suprafață a textelor abordate, nici ca acoperire tematică și a interpretării –, încercarea de față se vrea doar o incursiune într-un spațiu liric cu mult mai bogate valențe. Împo­triva suspiciunii străvechi ce va fi planând, de la Platon până la Kant și la mai toți filosofii, asupra jocului, fie el și poetic, ni s-a părut, parcurgând un număr de opere, că putem descoperi (sau redescoperi) în multiplele lui înfățișări, chiar și sub aparența „gratuității”, câteva înțelesuri existențiale majore. În fața jocului lumii și a jocului în lume, jocul ca lume al poeziei e, de fapt, acel „real imaginar” care le cuprinde, sub semnul libertății neîngrădite a spiritului uman de a se cunoaște și recunoaște, de-a lungul istoriei, în roluri mereu schimbate, reluate mereu. (ION POP)

 

George Bacovia • Ion Minulescu • Adrian Maniu • Urmuz • Tristan Tzara • Ion Vinea • Stephan Roll • Ilarie Voronca • Gherasim Luca • Tudor Arghezi • Ion Barbu • G. Călinescu • Emil Botta • D. Stelaru • Geo Dumitrescu • Constant Tonegaru • Radu Stanca • Ștefan Aug. Doinaș • Nina Cassian • Romulus Vulpescu • Nichita Stănescu • Marin Sorescu • Ion Gheorghe • Gheorghe Tomozei • Leonid Dimov • Mircea Ivănescu • Emil Brumaru • Șerban Foarță • Mircea Cărtărescu • Florin Iaru • Petru Romoșan • Ion Mureșan

 

ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare/Maramureș). Poet, critic literar, traducător. Facultatea de Filologie a UBB, Cluj (1964). Doctorat cu teza Avangardismul poetic românesc (1971). Debut absolut cu versuri în Steaua, 1959.

VOLUME: Propuneri pentru o fîntînă, versuri, 1966; Biata mea cumințenie, versuri, 1969; Avangardismul poetic românesc, 1969; Poezia unei generații, critică literară, 1973; Transcrieri, critică literară, 1976; Gramatică târzie, versuri, 1977; Ore franceze, interviuri, 1979; Nichita Stănescu – spațiul și măștile poeziei, 1980; Lucian Blaga. Universul liric, 1981, 1999, 2022; Lecturi fragmentare, 1983; Jocul poeziei, 1985; Soarele și uitarea, versuri, 1985; Avangarda în literatura română, 1990, 2000; Amânarea generală, 1990; A scrie și a fi. Ilarie Voronca și meta­mor­fozele poeziei, 1993; Ajournement général, 1994; Recapitulări, 1995; Pagini trans­parente, 1997; Gelu Naum. Poezia contra literaturii, 2001; Viață și texte, 2001; Descoperirea ochiului, 2002; Ore franceze, II, 2002; Elegii în ofensivă, 2003; Lucian Blaga în 10 poeme, 2004; La découverte de l’œil, 2005; La réhabilitation du rêve. Une anthologie de l’avant-garde littéraire roumaine, 2006; Introducere în avangarda literară românească, 2007; „Echinox” – vocile poeziei, 2008; Litere și albine, versuri, 2010; Din avangardă spre ariergardă, eseuri, 2010, 2011; Dezordinea de zi, publicistică, 2012: Scara din bibliotecă, eseuri, 2013; Casa scă­rilor, versuri, 2015; Poezia românească neomodernistă, 2018; Cărți la alegere, I, Poeți și poezie, 2020; Existența rituală. Despre poezia lui Ioan Alexandru, 2020; Ferestre, antologie poetică, 2021; Conștiințe critice (2022); Cărți la alegere, II, Proză eseu, critică și istorie literară, 2023; Proba focului, versuri, 2023.

CORESPONDENȚĂ: Ore, zile, ani de prietenie, corespondență Ion Pop-Mircea Zaciu (1964-2002), 2020;

TRADUCERI: Georges Poulet, Conștiința critică, 1979; Jean Starobinski, Textul și interpretul, 1985; Ilarie Voronca, 11 povestiri, 1990; Jean Starobinski, 1789. Emblemele rațiunii, 1990; Eugène Ionesco, Note și contranote, 1992 (2002); Gérard Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, 1993; Tristan Tzara, Șapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ, 1996; Tzvetan Todorov, Omul dezră­dăcinat,1997; Paul Ricœur, De la text la acțiune, 1999; Paul Morand, București, 2001 (în colaborare cu Marian Papahagi); Benjamin Fondane, Scriitorul în fața Revoluției, 2005; B. Fondane, Baudelaire și experiența abisului (în colaborare), 2013. A colaborat la Scriitori români. Mic dicționar, 1978; Les avant-gardes littéraires au XX-e siècle, 1984; Dicționarul scriitorilor români, 4 vol., 1995-2001; Dicționar analitic de opere literare românești (coord.), 4 vol., 1998-2002 etc. Pre­miul USR, 1973, 1979, 1985, 2001. Premiul Academiei Române, 1985. Pre­miul Național de Literatură (2012), Premiul Național de critică literară „G. Ibrăileanu”, 2023, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, 2023. Membru al Uniunii Scriitorilor. Membru corespondent al Academiei Române (2015).