Cartea aceasta e scrisă de un european care iubește Europa și pe frații lui, scriitorii ei. Pentru că erau cu toții europenii cei adevărați, cei pe care și cu care ar fi trebuit să se construiască sau să se reconstruiască acest continent blagoslovit și deopotrivă blestemat de Dumnezeu, cei care purtau, în spirit și în existență, umanitatea lui. Moștenitori ai unui spațiu de viețuire omenească, de spiritualitate, de creație și de credință de o indestructibilă unitate în fascinanta bogăție a particularizărilor lui, a nuanțelor, a subtilităților, care-i fasonau această spectaculoasă policromie. Pe care ei, prietenii mei, frații mei, scriitorii, o purtau în ceea ce s-ar putea numi ADN-ul europenității. ADN-ul unui continent care n-a fost niciodată, nu este și, dacă Europa nu se va sinucide, nu va fi al negustorilor, al zarafilor reîntorși în templu, ci al păstrătorilor scânteii care arde cu mult înainte, cum afirma René Char, al trestiilor gânditoare pentru care rațiunile inimii veghează asupra flăcării de gheață a rațiunii pure.
Un european care se simte și se vede ofensat de excluderea acestui incontestabil adevăr dintr-un viitor tot mai incert, dezamăgit de mințile idealizate care confundă puterea efemeră cu cezarismul medieval și biologia cu artefactul distrofic al ucenicilor vrăjitori împotmoliți în mocirla cifrei zero. Un european care vorbește, și prin vocile atâtor alți europeni, tuturor punctelor cardinale ale continentului. (HORIA BĂDESCU)
Despre autor:
Horia Bădescu (n. 24 februarie 1943 la Aref pe Argeș) este poet, prozator și eseist, doctor în litere, jurnalist și diplomat; laureat al Premiului de poezie al Uniunii Scriitorilor și al mai multor premii ale Filialei Cluj a acesteia, al câtorva importante festivaluri internaționale, al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991) și al Premiului European de poezie francofonă „Léopold Sédar Senghor” (2004); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor Francezi, membru al Maison Internationale de la Poésie de Bruxelles și al CIRET, membru de onoare al Academiei Francofone și al Uniunii Poeților Francofoni, membru corespondent al Academiei Metropolitane de Litere și Arte din Feira de Santana, Brazilia. A publicat peste treizeci de volume de poezie, eseuri și romane, apărute în România, Franța, Belgia, Bulgaria, Macedonia, Spania, Vietnam. Membru fondator al grupării „Echinox” și al Societății Culturale și Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Comandor al Ordinului național român „Meritul Cultural” și cavaler al Ordinului național francez „Les Palmes académiques”. Printre cele mai recente volume: O noapte cât o mie de nopți (roman, Limes, 2011), Cărțile viețuirii (poeme, Eikon, 2013), Roulette russe (poeme, Ed. L’Herbe qui tremble, 2015), Zborul gâștei sălbatice (roman, ed. a II-a, Școala Ardeleană, 2015), Le poème va pieds nus (poeme, Ed. L’Arbre à paroles, 2016), Decameronice (poeme, Școala Ardeleană, 2017), Doar din pământul patriei (eseuri, Școala Ardeleană, 2018), Joia patimilor (roman, ed. a IV-a, Școala Ardeleană, 2018), Căderea din Rai (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), Poduri și vămi (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), O sută și una de poezii (poeme, Editura Academiei Române, 2020), Dinaintea ta merge tăcerea (poeme, Școala Ardeleană, 2021), Între Scila și Caribda, încotro? (eseuri, Școala Ardeleană, 2022), E toamnă nebun de frumoasă la Cluj. Poeme alese și rostite de autor (ediție revăzută și adăugită, Școala Ardeleană, 2022), Rana ascunsă a fiecărei zile (poeme, Școala Ardeleană, 2023), Proba oglinzii (eseuri, Școala Ardeleană, 2024), Cafeneaua îngerilor (eseuri, Școala Ardeleană, 2025), Wan Qiao Wan Guan/Poduri și vămi (memorialistică, Shanghai, 2025). În 2018, Editura Școala Ardeleană a publicat volumul Reflexe francofone. Receptarea operei lui Horia Bădescu în spațiul cultural francofon (ed. Ilie Rad), iar în 2026 a apărut monografia Horia Bădescu. Existență și creație, semnată de Mircea Popa.




.jpg)




.jpg)


