Ediție revăzută

În loc de prefață de Nae Antonescu

Ilustrații de Picu Pătruț

Pe copertă: Picu Pătruț, Botezul lui Iisus Hristos (detaliu) (din manuscrisul Stihos adecă viers,

Colecția Muzeului Național al Țăranului Român)

Cartea este o cercetare temeinică cu tendințe exhaustive și a cărei investigație acoperă veacuri de istorie românească: perioadele secolelor XVII-XX, cele mai frământate din punct de vedere al subiectului ales, urmate în desfășurarea lor cronologică, asigurând astfel studiului o privire comparativă, precum și posibilitatea de a constata revirimentul sau numai declinul temporar al deprinderilor de pietate, în funcție de vicisitudinile veacurilor din spațiul românesc. Doru Radosav a scris o carte mare, senină și liniștită, din perspectiva cercetătorului savant care nu uită să dovedească orice afirmație, cât de neînsemnată ar părea ea, care nu s-a înnămolit în aburii confesionalismului agresiv și, ceea ce se poate încă o dată lesne observa, este cât de apropiate sunt cele două  confesiuni creștine: cea ortodoxă și cea greco-catolică. (Nae Antonescu)

Discursul istoriografic privind sentimentul religios este articulat de câteva repere problematice: cunoaşterea adevărurilor creştine (nivelul de instrucție religioasă al individului şi al societății), practicile sacramentale şi devoțiunea individuală (rugăciune, botez, cununie, împărtăşanie), devoțiunea colectivă (participarea la liturghie, cultul sfinților, cultul icoanelor, pelerinajele etc.). Toate acestea pot aproxima gradul şi intensitatea trăirii religioase a individului şi comunității. Întrucât sentimentul religios este expresia duratei lungi în istorie, reconstituirea lui este relevantă doar dacă se apelează la un segment cronologic, derulat pe mai multe secole. În cercetarea de față, această reconstituire porneşte din secolul XVII şi se încheie în prima jumătate a secolului XX, mai exact în 1935, anul minunii de la Maglavit.  Lucrarea nu are decât pretențiile unei tentative de abordare a unui asemenea subiect de istorie, oricând aşezat pe un „nisip mişcător”, iar încercarea doreşte să delimiteze o anumită perspectivă de analiză, o lectură „religioasă” a istoriei, care îşi mărturiseşte de la bun început atât carențele documentare, cât şi inevitabilele scăpări şi inabilități interpretative. În întregul ei, cartea este doar un punct de vedere, asumat şi în consecințele sale, supuse, precum toate care sunt, atotputerniciei judecății lui Dumnezeu. (Doru Radosav)
 

Rugăciunea de sâmbătă

„Doamne,

Iisuse

Hristoase,

judecătoriul meu

şi vecinice

Dumnezeule,

cunosc

adevărat

cum că

păcatele mele

nu poate

nici condeiul

să le scrie...”

Rugăciunea de vineri

„Doamne,

Iisuse

Hristoase,

dulcele

mântuitorule

sufletului meu,

mărturisesc

înaintea ta (...)

cum că eu sunt

acela ce te-am

răstignit cu

păcatele mele”

Cuprins

În loc de prefață de Nae Antonescu

Introducere

Capitolul I. Literatura sentimentului religios

1. Pedagogia catehismului

2. Literatura pioasă

3. Lectura religioasă

4. Lectura religioasă model: miscelaneul

5. Cartea şi retorica sentimentului religios

Capitolul II. Pietatea individuală

1. Rugăciunea; „Lex orandi, lex credendi”

a. Rugăciunea Domnului

b. Rugăciunea boierului

c. Rugăciunea călugărului

d. Rugăciunea țăranului

e. Tipurile de rugăciune

2. Practica sacramentelor

a. Botezul

b. Cununia

c. Împărtăşania

Capitolul III. Moartea ca percepție şi reprezentare

1. Moartea „bună”

2. Moartea „rea”

3. „Hora mortis”

4. Meditația asupra morții

5. Ritualul şi ceremonialul înmormântării

6. Retorica discursului funebru

Capitolul IV. Pietatea colectivă

1. Biserica şi comunitatea

2. Procesiuni, pelerinaje

3. Cultul sfinților. Cultul moaştelor

4. Cultul crucii. Cultul icoanelor

5. Hagiotoponimia

6. Flora şi fauna în transmisia sensibilității religioase

7. La liziera sentimentului religios: minuni, vedenii, eresuri, blesteme
Bibliografie

DORU RADOSAV s-a născut la 5 noiembrie 1950 în localitatea Partoș, jud. Timiș. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în anul 1973 (șef de promoție). A fost repartizat la Satu Mare, unde a activat ca profesor de liceu, apoi la Muzeul Județean Satu Mare. Din 1990, este cadru didactic la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, iar între 1990-2016 a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Între 2000-2015 a fost șef al Catedrei de Istorie Medievală, Premodernă și Istoriografie. A publicat următoarele volume: Orașul Satu-Mare, București, Editura Sport-Turism, 1984; Donbas – o istorie deportată, Germania, Ravensburg, 1994; Catalogul cărții vechi românești din nord-vestul Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Philobiblon, 1995; Carte și societate în secolul XVII-XIX, Oradea, Fundația Celor Trei Crișuri, 1995; Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997; Arătarea Împăratului. Intrările imperiale în Transilvania și Banat, sec. XVIII-XIX. Discurs și reprezentare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Editura Dacia, 2002; Cultură și Umanism în Banat, sec. XVII, Timișoara, Editura de Vest, 2003; Istoria din memorie. Încercări de istorie orală, Cluj-Napoca/Gatineau, Argonaut/Symphologic Publishing, 2016; Cartea cu prieteni. Solidarități intelectuale interetnice în Transilvania secolului al XVII-lea, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2016; Sătmarul în anul Marii Uniri. 1918, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2018; Între Clio și Themis. O lectură de semantică istorico-juridică a credenționalului, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2019, Barátságok Konyve. Interetnikus értélmisegi szolidaritás a 17 századi Erdélyben, Szeged, Editura Belvedere Meridionale, 2020; Transilvania are forma inimii. Istorie și peisaj în spațiul transilvănean al secolului XVIII. Percepții, sensibilități, reprezentări, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2022.