Pe copertă: Sabin Bălașa, Visul, 1992 (www.sabinbalasa.com)

Însemnând altceva decât realismul transparent și previzibil, fantasticul promite o fascinantă incursiune în inima misterului, descoperirea unor insolite lumi imaginare. Parcurgând narațiunile patronate de Oneiros, cititorul trăiește o mirifică aventură spirituală, fiind obligat să recurgă la un complex și ingenios act hermeneutic pentru decriptarea simbolurilor, miturilor, a tainelor proliferante din interiorul textului. Proza fantastică ne învață că realul este banal doar în aparență, adevăratele semnificații fiind bine camuflate în spatele cotidianului, dincolo de suprafața lucrurilor. Puterea de atracție a acestei literaturi se explică prin faptul că facilitează accesul la necunoscut, îndemnându-l pe omul modern să redescopere pasiunea pentru semnificațiile ezoterice.

Există o predispoziție certă a literaturii române pentru fantastic, îndeosebi pentru cel de inspirație folclorică. O demonstrează numeroși scriitori, de la Eminescu și Caragiale, până la Eliade și Cărtărescu. În timpul totalitarismului, fantasticul a constituit o formă de evaziune de sub presiunea tot mai puternică a ideologiei, refugiul în lumea imaginarului oferind o serie de iluzii compensatorii la marile probleme existențiale ale epocii. Genul sfidează normele, contribuind la înnoirea literaturii prin repudierea regulilor rigide ale prozei de factură tradițională. În locul excesului de rațiune și de rigoare, autorul de literatură fantastică alege cufundarea în reverie, ceea ce îi permite o libertate absolută. Considerată de Charles Nodier „singura literatură esențială”, povestirea fantastică reprezintă un captivant voiaj inițiatic în inima tainei. Ea i se adresează unui cititor care, în concurența acerbă dintre mister și adevăr, preferă întotdeauna mirajul, halucinația. Aducând mărturii despre existența unor lumi paralele, situate dincolo de barierele cotidianului banal și cenușiu, literatura fantastică deschide noi căi în investigarea  profunzimilor psihicului uman. (GHEORGHE GLODEANU)

Gheorghe Glodeanu (9 decembrie 1957, Carei, judeţul Satu Mare) este absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca (promoţia 1981), specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura franceză. Titlul lucrării de licenţă: Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade. Din 1996 este doctor în ştiinţe filologice al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza Poetica romanului românesc interbelic. O posibilă tipologie a romanului (coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Ion Vlad). Este profesor de literatura română la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca). A debutat în 1981 în revista Tribuna. De-a lungul timpului, a colaborat cu studii, articole şi recenzii la numeroase reviste de specialitate din ţară: Tribuna, Steaua, Familia, Vatra, România literară, Contemporanul, Flacăra, Caiete critice, Luceafărul, Jurnalul literar, Viaţa Românească, Poesis, Art Panorama, Piaţa literară, Mişcarea literară, Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, Argeş, Tabor, Însemnări ieşene, Mozaicul, România km 0, Paradigma, Alpha, Orizont Literar Contemporan, Verso, Euphorion, Diagonale, Pro Saeculum, Nord Literar, Memoria Ethnologica, Neuma, Caiete Silvane, Cronograf etc. După 1989, s-a numărat printre fondatorii şi principalii animatori ai unor publicaţii literare, precum Poesis şi Pleiade (din Satu Mare), Archeus, Nord Literar, România km 0 (din Baia Mare). În străinătate, a publicat în revistele Empireuma, Lateral, The Barcelona Review (Spania), Casa del Tiempo (Mexic), Origini. Romanian Roots (SUA), Europa (Serbia), Limba română (Republica Moldova). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1998. Este autorul a 27 de volume de critică literară. Monografiile sale au vizat operele unor autori precum Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Anton Holban, M. Blecher, Mihai Eminescu (proza). A consacrat lucrări de sinteză romanului interbelic și contemporan, literaturii diasporei și a disidenței, poeticii jurnalului intim, literaturii fantastice românești și universale, poeziei românești, literaturii de avangardă, mitologiei și imaginarului ezoteric. A îngrijit ediţii din operele unor autori, precum: Urmuz, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Grigore Cugler, Anton Holban, Mateiu Caragiale, M. Blecher.

Cuprins

Pledoarie pentru literatura fantastică

I. REPERE TEORETICE

     Conceptul de literatură fantastică

II. ISTORIA PROZEI FANTASTICE ROMÂNEȘTI

     1. PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN EPOCA MARILOR CLASICI. ÎNTEMEIETORII GENULUI

          Mihai Eminescu și provocările fantasticului metafizic

          Fascinația fabulosului folcloric (I.L. Caragiale)

          Între real și imaginar (Barbu Ștefănescu Delavrancea)

     2. CONDIȚIA FANTASTICULUI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

          Alexandru Macedonski și jocul seducător al măștilor

     3. FASCINAȚIA FANTASTICULUI ÎN LITERATURA INTERBELICĂ

          Adrian Maniu și provocările misterului

          Gala Galaction și miraculosul mitologiei autohtone

          Miraculosul mitico-magic la Ion Agârbiceanu

          Urmuz și fantasticul absurd

          Mateiu I. Caragiale și poetica misterului

          Liviu Rebreanu și provocările romanului metafizic

          Cezar Petrescu sau seducția fantasticului interior

          Sub pecetea regimului nocturn al imaginarului (Ion Minulescu)

          M. Blecher și mirajul irealității imediate

          V. Beneș și fantasticul vizionar

          Alexandru Philippide și fantasticul terifiant

          Savantul cu imaginație de scriitor (Victor Papilian)

          Pavel Dan și mirajul mitologiei autohtone

          Toposul miraculosului arghezian

          Vintilă Horia și tentația fantasticului

          Reabilitatea demnității metafizice a narațiunii (Mircea Eliade)

     4. PROZA FANTASTICĂ ROMÂNEASCĂ DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

          Oscar Lemnaru sau elogiul narațiunii fantastice

          Universul mitico-magic al povestirilor lui V. Voiculescu

          Destinul orfic al prozatorului (Laurențiu Fulga)

          Poetica fantasticului (A.E. Baconsky)

          Regatul imaginarului sau prozatorul care măsoară lumea cu basmul (Ștefan Bănulescu)

          Dumitru Radu Popescu sau despre adevărul care alunecă peste ficțiune

          Octavian Paler sau tentația romanului-parabolă

          Măștile însângerate ale lui Adrian Păunescu

          Povestirile fabuloase ale Deltei (Tudor Dumitru Savu)

          Mirajul tainelor proliferante (Radu Albala)

          Ana Blandiana și fantasticul poetic

          Ioan Groșan și mirajul trenului de noapte

     5. DESCHIDERI DUPĂ 1989

          Ioan Petru Culianu și vocația narațiunii labirintice

          Mircea Cărtărescu sau lumea ca ficțiune

          Constantin Cubleșan și provocările fantasticului

          Doina Ruști și tentația imaginarului

          Un amplu repertoriu de teme și motive fantastice (Octavian Soviany)

          Literatura ca o mare iluzie (Dan Stanca)

          Resurecția fantasticului: treisprezece prozatori

     Bibliografie