Prefață de Teodor Ardelean

Săluc Horvat a fost o viață întreagă un om studios, aplecat cu acribie asupra cărților. Cronicar și arhivar, clasificator și catalogator, statistician și sociolog, axiolog și epistemolog, analist și critic – îi sunt familiare toate ipostazele pe care le presupune această discretă și sisifică muncă din sistemul bibliotecilor, tot ce înseamnă „drumul cărții până la cititor”. Descrieri, fișări, sistematizări, aprecieri, note, ordonări, selecționări, indexuri, sau manșete, repertorii, restituiri și câte alte operațiuni, care nu sunt apendice al unor lecturări ocazionale, ci etape clare ale unor parcursuri strict profesionale. Căci lanțul e lung și complicat. De la autor sau cercetător, la culegător și corector, tehnoredactor și tipograf, editor și/sau cartograf, distribuitor și vânzător. Plus ceea ce se cheamă în lumea aceasta fascinantă – prefațator sau antologator, referent sau conferențiar, îngrijitor de ediție sau redactor de carte, recenzor sau restaurator... Denominări pe care istoria cărții și universul cărții le-au avut, îndeletniciri pe care noi, cei care îndeplinim atare servituți publice, trebuie să le facem învățând din istorie sau de la alții, preluând din perimetre de expertiză sau încercându-ne puterile cu toate dimensiunile acestei lumi a BIBLIOPOLISULUI. Iar preocupările noastre, unele intrate în vocabular, altele, încă nu, vor îmbogăți paleta reflexivă a domeniului și poate că într-o zi vom vorbi și de bibliosimeze sau bibliosinteze, și de bibliolocație, și de bibliovocație și de biblioconstanță și de bibliovacanță, căci această lume este un univers în permanentă creștere, iar Săluc Horvat este apreciat și admirat astăzi nu doar pentru reușitele sale sub formă de cărți sau reviste, ci și pentru experiențele sale „începătoare” pentru ghidările sale „clasificatoare”, într-o biblioramă în care broderia de preocupări, având ca obiectiv „cartea și bibliotecile”, are o densitate uriașă, iar pe la noi oamenii „de specialitate” sunt mult-prea-puțini pentru mult-prea-multul „efort de specialitate” ce se cere în domeniu.

Aceste câteva precizări au sens deosebit în cadrul de față – o carte despre cărți, despre istoria și viața cărții scrisă de un autor din domeniu și pentru domeniu. Căci omul-autor nu este un culegător de informații seci de prin tot felul de surse, azi mult mai la îndemână ca altădată, ci un experimentator și un bibliotrăitor, un colecționar și un bibliopromotor, un scormonitor și un biblioprofesor.

Felicitări pentru acest tip de preocupări și fie ca această hrană sănătoasă pentru suflet să fie de folos tuturor cititorilor în efortul depus pe Calea Cunoașterii. (Teodor Ardelean)

Întâmplarea, destinul sau poate amândouă au făcut ca o bună parte a vieții să mi-o petrec printre cărți.

În semn de omagiu și recunoștință pentru multele momente de bucurii intelectuale și profesionale pe care le-am trăit în mulții ani dăruiți cărții și bibliotecii, am considerat scrierea acestei scurte istorioare ca o datorie de onoare.

Urmărind evoluția sa în timp, de la tăblițele de lut, sulurile de papirus și de pergament, la cartea codex și de aici la cartea tipărită și, mai nou, la cea pe suport electronic, cartea, devenită în zilele noastre un simplu și banal fapt de viață, a străbătut un drum de milenii, timp în care și-a construit o istorie demnă de a fi cunoscută de generațiile actuale, măcar în momentele importante ale existenței sale.

Rostul acestui volum este acela de a sublinia rolul pe care l-a avut cartea în evoluția culturii și a spiritualității umane, dar și de a arăta că teoria acelora care încearcă să pună sub semnul întrebării viitorul cărții nu are temei. Cartea, indiferent de formă, de suportul pe care va fi imprimată, va supraviețui tuturor încercărilor la care va fi suspusă.

Fără a fi o istorie a cărților, volumul aduce în atenție date de real interes din îndelungatul proces al evoluției cărții, cu trimitere la marile civilizații ale omenirii.

În cuprinsul acestuia se regăsesc multe din preocupările autorului din sfera bibliologiei, a bibliografiei și a biblioteconomiei, curs predat studenților Facultății de Litere a Universității băimărene sau în cadrul activităților de formare profesională organizate la nivel local sau național. (Săluc Horvat)

CUPRINS

Un „om al cărții” despre Carte și Biblioteci (de Teodor Ardelean)

Cuvânt de început

Capitolul I. De la tăblițele de lut la cartea electronică

1. Scrisul

     Începutul scrisului

     Scrierile sintetice sau ideogramele

     Scrierile analitice

     Scrierea fonetică

     Alfabetul grec

     Alfabetul glagolitic și alfabetul chirilic

2. Materialele primitoare de scris

Capitolul II. Cartea

     Drumul cărții

     Scribul

     Cartea codex

     Cărțile fundamentale

Capitolul III. Tiparul și evoluția lui

     Începuturile tiparului mobil

     Johannes Gutenberg

     Primele cărți tipărite. Incunabulele

     Răspândirea tiparului

     Începuturile tiparului în Țările Române

     Edituri, ediții, editori

     Colecții editoriale românești

     Bibliofilia și ediții bibliofile

     Cartea ilustrată

     Ex Libris

     Dușmanii cărții

     Structura unei cărți

     ISBN-ul

     Descrierea bibliografică CIP

     Formatul cărții

     Dreptul de autor

     Cartea românească veche

     Arta caligrafică și miniaturală

     Cartea apocrifă

     Cartea electronică

Capitolul IV. De la dulapul de cărți la biblioteca digitală

     Primele biblioteci

Mari biblioteci ale lumii moderne

     Biblioteca Apostolică Vaticană

     Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii

     Biblioteca Națională a Franței (Paris)

     Biblioteca Națională a Rusiei (Sankt Petersburg)

Bibliotecile universitare

     Biblioteca universității Sorbona

     Biblioteca Universității Oxford (Bodleian Library)

Bibliotecile din România

     Biblioteca Națională a României

     Biblioteca Academiei Române

Biblioteci universitare românești

     Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu” Iași

     Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

     Biblioteca Centrală Universitară București

Biblioteca digitală

Capitolul V. Bibliologia – știința despre carte

     Bibliologia sau știința despre carte

     Terminologia bibliologiei în primul Dicționar al limbii române

Capitolul VI. Însemnări pe margini de cărți

UMBERTO ECO. Scrieri de bibliofilie

MARTYN LYONS. Pagini de istorie a cărții

LILIANA COROBCA. Cenzura literară în regimul comunist

Bibliografia publicațiilor periodice românești în contextul bibliografiei naționale retrospective

     Cuvânt de încheiere

     Bibliografie

     Notă biobibliografică

Săluc Horvat (născut la 23 iunie 1935, în satul Șigău, județul Cluj) este critic și istoric literar, bibliograf, editor, conducător de revistă. A urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din anul 1961 și până la pensionare, a funcționat în învățământul universitar, numărându-se printre fondatorii Institutului Pedagogic de trei ani, prima instituție de învățământ universitar din această parte a țării, îndeplinind diverse funcții administrative și didactice. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Cluj). Inițiatorul și fondatorul revistei Nord Literar și director executiv (redactor-șef) al acesteia, prima revistă de cultură din Baia Mare. Membru în mai multe asociații profesionale și științifice naționale și internaționale. Fondatorul Asociației Scriitorilor Baia Mare și președintele acesteia. A colaborat la numeroase reviste: Tribuna, Familia, Contemporanul – Ideea Europeană, Viața Românească, România literară, Luceafărul, Ex Ponto, Ateneu, Poesis, Nord Literar etc. Este autorul a multor studii și cercetări științifice din domeniul lingvisticii, istoriei presei, bibliologiei.

Premii și diplome:

A obținut mai multe premii și diplome de recunoaștere a activității sale de critică și istorie literară:

• Premiul Salonului Național de Carte, Cluj-Napoca, 1996, pentru volumul Mihai Eminescu. Dicționar cronologic;

• Premiul „Mihai Eminescu” pentru ediția bibliofilă „Luceafărul” de Mihai Eminescu și Însemnări despre Mihai Eminescu. Studii și articole, 2000, decernat în cadrul Concursului „Cărțile Anului”;

• Premiul Saloanelor „Liviu Rebreanu” Bistrița pentru volumele Liviu Rebreanu. „Ion”, Biografia unei capodopere, 2009 și De la Ion al Glanetașului la Apostol Bologa, 2018;

• Titlul „Scriitorul anului 2013” și Marele Premiu pentru Literatură acordate de Primăria Baia Mare;

• Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Baia Mare și al Județului Maramureș;

• Diplome de excelență oferite de Consiliul Județean Maramureș cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață;

• Diplomă de excelență oferită de Prefectul Județului Maramureș cu ocazia împlinirii a 80 de ani etc.

Lucrări de eminescologie:

Mihai Eminescu. Dicționar cronologic (prefață de Gh. Bulgăr), Baia Mare, 1994; Însemnări despre Mihai Eminescu, Baia Mare, 2000; Eminescu și contemporanii săi, Cluj-Napoca, 2009; De la Titu Maiorescu la Petru Creția. Contribuții la un dicționar Mihai Eminescu, București, 2010; Mihai Eminescu. Repere biobibliografice (Dicționar cronologic. Cuvânt despre Eminescu de Mircea Popa), Iași, 2013; Mihai Eminescu în critica literară actuală, Iași, 2014; Sub semnul lui Eminescu, Cluj-Napoca, 2019; Mihai Eminescu. Luceafărul, ediție bibliofilă realizată de Săluc Horvat cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului (15 ianuarie 1850–15 ianuarie 2000), Baia Mare, 2000; Eminescu în memoria timpului, Cluj-Napoca, 2024.

Referințe critice:

Despre activitatea și scrierile lui Săluc Horvat au scris numeroși critici și istorici literari, între aceștia amintindu-i pe: Gheorghe Bulgăr, Mihai Cimpoi, Cornel Ungureanu, Niculae Gheran, Ion Bălu, Mircea Popa, Constantin Cubleșan, Mircea Muthu, Ion Buzași, Marian Barbu, Nicolae Scurtu, Cornel Munteanu, Stan V. Cristea, Gheorghe Glodeanu, Daniela Sitar-Tăut, Augustin Cozmuța, Delia Muntean, Florina Ilis, Elena Dabija, Gheorghe Pârja, Ion M. Mihai etc.