Omagiu editorial la 90 de ani de la nașterea scriitorului DUMITRU RADU POPESCU (19 august 1935, Păușa, Bihor – 2 ianuarie 2023, București), sub egida Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca și a Fundației Transilvania Leaders
Ediție îngrijită și selecția textelor de Constantin Cubleșan și Radu Constantinescu
Studiu introductiv de Constantin Cubleșan
Repere biobibliografice și Notă asupra ediției de Radu Constantinescu

Fie că scrisul ne transpune nemijlocit în viața unei epoci, fie că ne oferă comentariile la toate faptele vieții noastre, el rămâne, deci, în primul rând, o mărturie prin care un popor se definește pe sine în lungul istoriei sale. (DUMITRU RADU POPESCU)

Personajele povestirilor, nuvelelor, romanelor sau ale pieselor de teatru semnate de Dumitru Radu Popescu evoluează într-un perimetru de culpă morală în care nimeni și nimic nu este imaculat; ei nu caută însă neapărat un țap ispășitor pentru toate nedreptățile ce se abat asupra lor, pentru toate tragediile în care sunt implicați, ci vor să afle, înainte de orice, adevărul; adevărul despre ceea ce li se întâmplă, scormonind unii în biografia altora și, cu toții împreună, în biografia epocii, a sistemului social-politic pe care îl judecă aspru, judecându-se pe sine – cel mai adesea dintr-o perspectivă dialectică lăuntrică, personală, de înțelegere a lumii, a vieții. De aici haloul de deschidere spre o tratare mitologică a dramelor existențiale, capabil a împinge cazul particular în universalitate. (CONSTANTIN CUBLEȘAN)

Dumitru Radu Popescu propune texte care invită la curaj. El nu încheie o cercetare, ci deschide un dialog. Așezat în perioada acestor schițe și nuvele într-o provincie care putea să-și reclame statutul de capitală culturală, scriitorul își trăiește excelența nu doar prin sine, ci prin apartenența la un grup literar capabil să elaboreze o nouă literatură. Prozatorul și dramaturgul de la Steaua voia să confirme prin scrisul său stilul de a fi al unei publicații și al unui oraș cultural. Dumitru Radu Popescu voia să realizeze demetropolizarea culturii. În aceste pagini, el afirmă creativitatea polemică a Clujului cultural. (CORNEL UNGUREANU)
 

Pe cer, acum, nicio stea. Parcă se întorseseră .toate cu fața dinspre lume. Parcă și ele intraseră sub pământ, cu lume cu tot, cu păduri cu tot. Iarba se făcuse de sticlă, păsările de pământ ars, reci și moarte. Răsuna a gol, ca într-o sală părăsită. Totul împietrise. Și dimineața nu se arăta. Adormi. Și se trezi într-un fel de vuiet înăbușit. Pocnea departe ceva. De parcă noaptea se spărgea încet ca o gheață. Ceva părea că se dezlipește greu de pământ. Nu era decât somnul de dimineață, greu. Când te scoli și adormi și iar te trezești. Ea privi, privi, și întâi văzu obiectele fără culoare. Vedea cum vine greu dimineața peste somnul ei nu prea dormit. Și cum se ridică și ea din pat și plecă spre lumina mai înaltă de la fereastră, văzu și afară întâi marginile lucrurilor, tot ce era fără culoare, și de abia cu timpul, încet, lumina începu să prindă culori, și ea să vadă culorile. (DUMITRU RADU POPESCU)

Notă asupra ediției
Se împlinesc, în 19 august 2025, 90 de ani de la nașterea lui Dumitru Radu Popescu. Cu acest prilej, Editura Școala Ardeleană lansează seria Scrieri alese, care va cuprinde o selecție reprezentativă din opera autorului. Vor vedea lumina tiparului cele mai cunoscute nuvele, povestiri și romane, câteva lucrări dramatice, unele din ultima perioadă de creație, care nu au fost reprezentate scenic, un florilegiu din bogata sa eseistică și publicistică. Un volum va include întreaga creație poetică a lui Dumitru Radu Popescu.
Întrucât edițiile operei sale se întind pe mai bine de jumătate de secol, am unificat formele gramaticale și transcrierile fonetice, conform actualelor norme ortografice din DEX și DOOM. Aducem mulțumiri Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca și Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj pentru sprijinul oferit în realizarea ediției. (Radu Constantinescu)
 

Cuprins

Studiu introductiv de Constantin Cubleșan: Dumitru Radu Popescu, o conștiință a epocii

Repere biobibliografice de Radu Constantinescu

Notă asupra ediției

O partidă de șah

Fuga

Păpușa spânzurată

Mări sub pustiuri

Căruța cu mere

Ploaia albă

Moroiul

Drumul

Fata de la miazăzi

Mașina

Leul albastru

Somnul pământului

Mireasa din iulie

Soldatul necunoscut

Dor

Sfârșitul eclipsei

Duios Anastasia trecea

Prea mic pentru un război atât de mare
 

Repere biobibliografice (Realizat de Radu Constantinescu)
 

1935      Dumitru Radu Popescu s-a născut la 19 august în satul Păușa, județul Bihor, într-o familie de învățători: mama – Maria (n. Bențea),
tatăl – Traian Popescu, originar din Dănceu, județul Mehedinți. În toamna aceluiași an, părinții se mută în Mehedinți, stabilindu-se la Dănceu, unde viitorul scriitor își va petrece copilăria și va urma clasele primare sub îndrumarea părinților.

1946-1952    Urmează cursurile Școlii Normale „Iosif Vulcan”, apoi Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea. Evocări din această perioadă se regăsesc în nuvela Leul albastru.

1953    Se înscrie la Facultatea de Medicină din Cluj, pe care o va abandona în anul al III-lea. Se transferă la Facultatea de Filologie a Universității „Victor Babeș” (din 1959, „Babeș-Bolyai”), luându-și licența în 1961.
Debutează în ziarul Crișana din Oradea cu poezia Pe țărmul nostru și cu o schiță, scrisă împreună cu Mircea Bradu.

1954      Publică în revista Steaua din Cluj schița O partidă de șah.

1956    Se angajează la revista Steaua, condusă, pe atunci, de A.E. Baconsky, mai întâi corector, apoi redactor. Aici publică proză, reportaje, eseuri și note de lectură.

1958      Debutează editorial la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) cu volumul Fuga, care cuprinde 21 de schițe și povestiri.

1959      La Editura Tineretului apare primul său roman, Zilele săptămânii, cu o tematică din universul rural.

1960      Debutează în dramaturgie, cu piesa Mama, în revista Steaua.

1962      Editura Tineretului publică volumul de nuvele și povestiri Umbrela de soare, selecție a celor mai valoroase nuvele apărute până atunci.

1963      Semnează primul său scenariu, pentru filmul Un surâs în plină vară, regizat de cel care îi va rămâne toată viața prieten apropiat, Geo Saizescu.

1964      La ESPLA apare volumul Fata de la miazăzi, ce reunește șapte nuvele, iar la Editura Tineretului, romanul Vara oltenilor. Primește Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor.

1965      La Editura Tineretului apare volumul Somnul pământului, care cuprinde 11 nuvele. În același an, apare nuvela Leul albastru, care declanșează polemici intense. Critica apreciază că acest text inaugurează „hiperrealismul lui D.R. Popescu”.
Traduce (împreună cu Angela Popescu) volumul Piticul Cipi, acest uriaș fericit al lui Fodor Sándor, apărut la Editura Tineretului.

1966      Apare la Editura pentru Literatură și, în traducere, la Budapesta volumul de nuvele Dor. Nuvela cu același titlu a fost ecranizată și difuzată de Televiziunea din Praga.

1967      La Editura Tineretului apare nuvela Duios Anastasia trecea, personajul principal fiind considerat „o Antigonă locală” (Vladimir Streinu). Scrierea se bucură de mare succes și este tradusă în India (1976), Italia și Polonia (1977), la Moscova și la Belgrad (1988).

1969      Teatrul din Târgu Mureș pune în scenă piesa Acești îngeri triști, primul său mare succes de dramaturg, autorul fiind distins cu Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Național de Teatru.
Este ales membru supleant al C.C. al. P.C.R.

1969      La Editura Tineretului apare volumul F, care deschide un prim ciclu romanesc. Romanul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor.

                Semnează scenariul pentru filmele Balul de sâmbătă seara (regia: Geo Saizescu) și Prea mic pentru un război atât de mare (regia: Radu Gabrea).

1970      Este numit redactor-șef al revistei Tribuna, funcție în care va rămâne până în 1982, când pleacă la București, ca redactor-șef la Contemporanul. Îndeplinește în același timp și funcția de secretar al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca.
La Editura Dacia apare primul său volum de teatru, Acești îngeri triști, pentru care este distins cu Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei Române și cu Premiul Revistei Teatrul. 

1971      La Editura Cartea Românească apare volumul de nuvele Ploaia albă.

1973      La Editura Dacia apare romanul Cei doi din dreptul Țebei, tradus ulterior în germană, letonă și maghiară.
Editura Eminescu publică romanul Vânătoarea regală (Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor). Cartea a fost tradusă în engleză, rusă, germană, maghiară, sârbă, suedeză, polonă și macedoneană.

1974      La Editura Scrisul Românesc apare romanul O bere pentru calul meu, iar la Editura Albatros, volumul de nuvele Căruța cu mere.
Editura Cartea Românească publică antologia Teatru.
În revista Teatrul publică piesa Pasărea Shakespeare, pusă în scenă în același an de Teatrul Național din Cluj-Napoca.
Semnează scenariul pentru filmul Păcală, în regia lui  Geo Saizescu.

1975      Este ales deputat în Marea Adunare Națională.

1976      Publică romanele Ploile de dincolo de vreme (Editura Dacia) și Împăratul norilor (Editura Eminescu).

1977     Publică în revista Vatra piesa Două ore de pace, jucată de Teatrele Naționale din Cluj-Napoca, Iași și Târgu Mureș (secția maghiară), precum și de Teatrul Mic din București; piesa Muntele are premiera la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț.

1978      La Editura Dacia apare volumul Virgule, cuprinzând o parte dintre articolele și eseurile publicate în reviste literare și culturale, precum și în presa cotidiană.

1979      Apare filmul Duios Anastasia trecea, în regia lui Alexandru Tatos. Semnează scenariul filmului Mireasa din tren, în regia lui Lucian Bratu.

1980      Începe un nou ciclu romanesc, cu titlul Viața și opera lui Tiron B. Noua serie epică se deschide cu volumul Iepurele șchiop (Editura Cartea Românească) și continuă cu Podul de gheață (Editura Dacia, 1982).
Critica literară comentează pe larg creația sa. Sunt publicate monografii și studii ample semnate de Valentin Tașcu (1981), Mirela Roznoveanu (1981) și Marian Popescu (1986), acesta din urmă fiind autorul primei monografii consacrată dramaturgiei sale. Este prezent în dicționare și antologii din țară și străinătate, i se dedică seminarii de dramaturgie și teatrologie, cum este cel de la Focșani, condus de Marin Sorescu.

1981      La Editura Minerva apare, în colecția Biblioteca pentru toți, volumul de nuvele Leul albastru, cu o prefață și un tabel cronologic semnate de Cornel Ungureanu, iar la Editura Junimea, volumul 9, ce cuprinde tot atâtea piese de teatru.
Este ales președinte al Uniunii Scriitorilor, funcție pe care o va deține timp de două mandate, până în 1990.

1982      Editura Cartea Românească publică volumul de versuri Câinele de fosfor.
În revista Teatrul apare piesa Rezervația de pelicani, jucată în anul următor la Teatrul din Galați și la Teatrul „Bulandra”.

1983      La Editura Cartea Românească apare volumul Rezervația de pelicani, ce reunește opt piese de teatru. Ediția este comentată elogios în principalele reviste de literatură, relevându-se din nou „un talent excepțional, dezlănțuit cu o voluptate nedisimulată, cu o fervoare intelectuală și morală impresionantă, cu o imaginație copleșitoare”.

1984      Editura Cartea Românească publică volumul de articole și eseuri Galaxia Grama.

1985      La Editura Eminescu, în Seria Teatru comentat, apare primul volum al antologiei Teatru,  îngrijit și prefațat de criticul Valentin Silvestru.
Publică romanul Orașul îngerilor (Editura Cartea Românească).

1987      Apare, la Editura Eminescu, al doilea volum al antologiei Teatru. La Paris, este tradus volumul Dor. Este distins cu Premiul „Vuk Karagici” (Premiul Scriitorilor din Balcani, Bor, Iugoslavia).

1989      Editura Cartea Românească publică piesa Moara de pulbere.
Semnează scenariul pentru filmul Rochia albă de dantelă (regia: Dan Pița).

1994      La Editura Viitorul Românesc apare romanul Dumnezeu în bucătărie, distins cu Premiul „Liviu Rebreanu” și cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Editura Cartea Românească publică volumul Mireasa cu gene false, pentru care primește Premiul Asociației Criticilor de Teatru și Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Dramaturgie.

1995      Editura Eminescu publică romanul Truman Capote și Nicolae Țic.
Primește Premiul „Mihail Sebastian” pentru piesa Simonetta Berlusconi. Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, iar pentru B. Stocker și contele Dracula obține Marele Premiu al Concursului Național de Dramaturgie „Camil Petrescu”.

1996      I se decernează Marele Premiu al Concursului Național de Dramaturgie „Camil Petrescu” pentru piesa Cimitirul de trenuri.
Teatrul Național din București pune în scenă piesa O batistă  în Dunăre.
La Los Angeles, este montată piesa Paznicul de la depozitul de nisip, iar în Estonia, Piticul din grădina de vară. Este difuzată la Radio Novi Sad Baladă pentru nouă cerbi, iar piesa Studiul osteologic al unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania a apărut în volum la Budapesta și a fost difuzată la Radio Budapesta.

1997      Ca o încununare pentru opera teatrală, Academia Română și Teatrul Național din Craiova îi acordă Premiul „Marin Sorescu”. Devine membru corespondent al Academiei Române.

1998      La Editura Gramar apare romanul Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol, iar Editura Viitorul Românesc publică volumul de eseuri Complexul Ofeliei.

1999      La Editura Augusta apare romanul Săptămâna de miere. Editura Viitorul Românesc publică volumele de eseuri Actori la curtea prințului Hamlet și Dudul lui Shakespeare.

2000      Editura Albatros publică romanul Falca lui Cain.

2002      La Editura Viitorul Românesc apare volumul de eseuri Pușca lui Caragiale.
Semnează scenariul filmului Turnul din Pisa, în regia lui Șerban Marinescu.

2003      La Editura Scrisul Românesc apare volumul de teatru Anglia, cuprinzând patru piese: Anglia; Dante și Virgiliu se întâlnesc, la Paris, cu Belmondo; Oxigen și Bătrânul Vișan, distins cu Premiul Editurii Scrisul Românesc.

2004      Publică piesa Cucul de fier (Editura Palimpsest). La Editura Carom apare volumul de teatru Săptămâna cu o mie și una de nopți, care cuprinde piesele: Adela și Damian, Pielea de tigru dunărean, Pianul, Săptămâna cu o mie și una de nopți.
Apar, de asemenea, volumele Ștefan cel Mare (Editura Albatros), în care sunt incluse piesele Călugărul cel scurt, Calul de lemn, Crângul cu patruzeci de țepe, Peștele crap sau câinele ceresc, precum și volumul Domnul Fluture și Doamna Fluture (Editura Muzeul Literaturii), cuprinzând piesa cu același titlu, Fata din flori și Piticii cărunți.

 La Paris, este publicată traducerea volumului Paznicul de la depozitul de nisip, cuprinzând piesa omonimă și Robespierre și regele.

2005      Editura Scrisul Românesc publică volumul de teatru Nopțile săptămânii, în care sunt incluse piesele: O felie din creierul lui Einstein, Pisica oarbă cu clopoței, Dafin și Floarea în răscrucea imperiilor moarte și Cimitirul de trenuri, pentru care este distins cu Premiul „I.D. Sîrbu” al Editurii Scrisul Românesc.
Apare, în Suedia, traducerea volumului Ca frunza dudului din rai, cuprinzând piesele: Paznicul de la depozitul de nisip, Ca frunza dudului din rai și Cezar, măscăriciul piraților.

2006      Este ales membru titular al Academiei Române.

2006-2023           Director general al Editurii Academiei Române și vicepreședinte al Consiliului științific editorial.

2007      La Editura România Press apare piesa Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen.

2008      La aceeași editură apare volumul Diavolul aproximativ, cuprinzând piesa omonimă, Olga, pisica brumărie și Țara berzelor.

2009      Editura Cartea Românească publică romanul Întoarcerea tatălui risipitor.
Editura Scrisul Românesc publică volumul de teatru Epistola către Englezi, care cuprinde piesele Biserica de argint, Moartea lui Moș Crăciun, Moartea actorului Pompiliu Iordache și Epistola către Englezi.
Uniunea Scriitorilor din România îi acordă Premiul Național pe anul 2008.

2010      Prezent la Colocviile Scrisul Românesc de la Craiova, este distins cu Premiul Omnia pentru  întreaga activitate literară, acordat de Editura și Revista Scrisul Românesc.
 Aceeași editură publică volumul de teatru Pastorul sașilor, cuprinzând, alături de piesa cu același nume, Moartea lui Liviu Rebreanu și Vrăjitoarea și călugărul.

2016      Editura Curtea Veche publică volumul de teatru Mireasa vagaboandă care include ultimele sale creații: Mireasa vagaboandă, Regina fără somn sau Sinuciderea Gertrudei, Oradea cam pe la amiază și Cortina.

2021      La Editura Academiei Române apare volumul O sută și una de poezii (antologarea poeziilor, prefața și selecția reperelor critice de Cornel Ungureanu).

2023      Se stinge din viață în 2 ianuarie la București.