Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Istorie contemporană

„Războiul sfânt” al rasei: eugenia și protecția națiunii în Ungaria. 1900-1919
„Războiul sfânt” al rasei: eugenia și protecția națiunii în Ungaria. 1900-1919
  • An apariție: 2020
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-547-5
  • Format: 16x23cm
  • Pagini: 364

Preț: 25.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Proiect editorial apărut sub egida Academiei Române - Centrul de Studii Transilvane și a Fundației Transilvania Leaders
Prefaţă de Zsuzsa Bokor. Traducere din limba engleză de Răzvan Pârâianu și Attila Varga
Ilustrația copertei: Primul număr al revistei Nemzetvédelem (1918)
Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

 

Profesorul Marius Turda de la Oxford Brookes University este unul dintre cei mai avizați specialiști din lume în istoria eugeniei și a rasismului. Noua sa carte dedicată mișcării eugenice din Ungaria în deceniile premergătoare Primului Război Mondial este în primul rând o contribuție științifică importantă la cunoașterea școlii eugenice maghiare și a racordării acesteia la curentele existente pe plan mondial. În al doilea rând, lucrarea este valoroasă fiindcă devoalează modul în care politica a fuzionat cu știința la începutul secolului XX și a oferit guvernanților de la Budapesta „argumente” care să susțină dominația maghiară în Europa Centrală în detrimentul slovacilor, românilor, sârbilor, croaților. Eșecul Ungariei în 4 iunie 1920 la Trianon se explică, dincolo de recunoașterea de către statele aliate învingătoare a principiilor democratice lansate de Woodrow Wilson, și prin cantonarea cu obstinație a delegației maghiare la Conferința de Pace în susținerea unor argumente eugenice despre presupusa supremație a rasei maghiare superioare în raport cu națiunile inferioare din teritoriile stăpânite până la 1918. (Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române)

* * *

Cartea lui Marius Turda tratează noi aspecte ale istoriei eugeniei, încercând să surprindă modul în care eugenia maghiară poate pune în evidență contexte culturale, politice și naționale. Autorul nu doar că ne prezintă un model teoretic bine gândit al cercetării eugeniei, dar – prin abordarea critică a surselor – ne prezintă o atitudine științifică postmodernă față de cunoaștere: o prezență autoreflexivă a istoricului ce pune întrebări noi, se îndoiește de paradigmele și cadrele teoretice anterioare și nu se revendică de la abordări istorice preexistente. Autorul acestei cărți este un istoric care a reușit să vorbească – prin exemplele eugeniei – despre probleme delicate cum sunt naționalismul și rasismul, fără a adopta o poziție moralizatoare în evaluarea lor. Această atitudine științifică ne inspiră să pornim și noi pe acest drum captivant al cunoașterii istorice. (Dr. Zsuzsa Bokor, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale)

* * *

Această carte încearcă să contrabalanseze ignorarea sistematică de către istoriografia maghiară a întregii dezbateri asupra diverselor teorii eugenice de îmbunătățire națională din ultimele două decenii ale Monarhiei Austro-Ungare. Era necesar un studiu detaliat despre interpretările eugenice din Ungaria începutului de secol XX, pentru a înțelege mai bine ceea ce a fost, la urma urmei, un proiect cu mult mai răspândit atât la nivel european, cât și global, și anume extinderea atribuțiilor biologice ale statului modern. Eugenia modernă și-a tras seva din asocierea teoriilor evoluționiste și a cercetării științifice privind ereditatea umană cu criticile sociale, culturale și naționaliste ale modernității. În mod corespunzător, eugeniştii au abordat nu numai subiecte științifice legate de mecanismele eredității și evoluției umane, ci și probleme specifice societății maghiare din acea perioadă. Această ideologie eugenică a urmărit astfel să ofere o viziune socială totalizantă, progresivă și rațională asupra prezentului, dar mai ales asupra viitorului societății maghiare moderne.
Intervalul de timp de care ne ocupăm aici are o importanţă aparte pentru istoria Ungariei. În 1900, Ungaria era o putere europeană cu pretenții imperiale; în schimb, în 1919, ea a fost redusă la statutul unei țări mici a Europei Centrale, aproape zdrobită de profundele schimbări teritoriale, sociale și naționale de după Primul război Mondial. Cu toate acestea, în intervalul acestor două decenii, Ungaria cunoscuse o perioadă remarcabilă de preponderență culturală în Europa Centrală, context în care Budapesta a și devenit metropola impresionantă pe care o cunoaștem astăzi. Or, eugenia a fost o parte integrantă a acestei dinamice transformări istorice, ea servind ca intermediar în transmiterea unor mesaje sociale și biologice care au depășit diferențele ideologice ale timpului. Eugeniștii maghiari au propus o interpretare națională a aplicării eugeniei în societate, aceasta având drept scop soluţionarea, pe durată lungă, a problemelor economice, sociale și medicale specifice societății maghiare. (Marius Turda)

* * *

MARIUS TURDA (n. 1973) este profesor la Oxford Brookes University și director al Centrului de Studii Umaniste și Medicale al aceleiași universități. Membru în numeroase asociații profesionale, între care Royal Historical Society, Galton Institute și Academia Europaea, este membru de onoare al Institutului de Istorie „G. Barițiu” al Academiei Române. Este director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea Oxford (2012-2013) și editorul colecției CEU Press Studies in the History of Medicine. În 2006 a creat Grupul de Cercetare a Istoriei Eugeniei și a Rasismului, care în 2020 și-a extins prezența și în România, prin fondarea Centrului de Istorie a Eugeniei și a Rasismului la Cluj.
Printre cărțile lui recente se numără: Teleology and Modernity (2019, co-editori: William Gibson, Dan O’Brien); Religion, Evolution and Heredity (2018); Historicizing Race (2018, co-autor: Maria Sophia Quine, ediție în limba română 2019); The History of East-Central European Eugenics, 1900-1945: Sources and Commentaries (2015; 2017); Latin Eugenics in Comparative Perspective (2014; 2016, co-autor: Aaron Gillette); Eugenics and Nation in Early 20th Century Hungary (2014); Modernism and Eugenics (2010, ediție în limba română 2014). Următoarea lui carte, Scientific Racism in Hungary, 1920-1945, este în curs de apariție la Londra.
Profesorul Marius Turda este și editorul general al celor 6 volume despre istoria rasei publicate de Editura Bloomsbury, în seria Cultural History of... Între 2018 și 2020 a fost curatorul a două expoziții despre antropologie, biopolitică și eugenie în România și totodată unul dintre specialiștii care au contribuit la documentarul despre eugenie, difuzat de BBC în 2019.
În prezent locuiește în Londra.

Comentarii: 0