Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri
Prefață de prof. univ. dr. Liviu Maior

Istoricii noştri au pus în mod natural accentul asupra problemei statalităţii, a unificării teritoriilor locuite de români, pe desăvârşirea unităţii statale în 1918, îndeosebi după 1964, în era Ceauşescu. Două perioade distincte ale Marelui Război s‑au bucurat de o atenţie specială, şi anume intervalul 1914‑1916 şi apoi 1918. Evident, este vorba despre Regatul român şi mai puţin de celelalte teritorii locuite de români. Pentru cei din Transilvania, Bucovina, Basarabia sau Serbia, perioada primilor doi ani ai războiului a fost din multe puncte de vedere sub tăcere, deşi ei sunt primii care au resimţit ororile lui. Trebuie să îndreptăm lucrurile pentru a fi corecţi faţă de cei peste un milion de români înregimentaţi în armata austro‑ungară sau în cea ţaristă, dar şi pentru unguri, germani, evrei, ţigani etc., locuitori ai acestor provincii afectaţi în egală măsură de război.
Primii paşi au fost făcuţi. Încep să apară studii şi articole legate de dislocările de populaţii, de lagărele de prizonieri şi internaţii politici. Tot mai multe cărţi, volume de studii, conferinţe şi simpozioane marchează trendul spre integrarea în producţia istorică nouă, europeană, concentrată tot mai mult spre aspectele socio‑culturale ale vieţii comunităţilor în vreme de război. Problematicile demografice, dislocările de populaţie, moralitatea satului, dar şi a militarilor, familia, comportamentul matrimonial, biserica şi societatea etc. sunt abordate cu mult profesionalism în cartea profesorului Ioan Bolovan de la universitatea clujeană, pe care o recomandăm cu o reală plăcere cititorilor, dar şi specialiştilor. Veţi găsi în paginile ei foarte multe răspunsuri, dar şi stimularea pentru alţi istorici spre această tematică extraordinară. Autorul ei, cunoscut şi preocupat de problemele demografice, nu este la primul demers de această factură. Ultimele surse de natură statistică apărute în literatura europeană se regăsesc în paginile ei şi sunt foarte convingătoare.
Nu pot să închei această scurtă recomandare fără să nu îmi exprim acordul pentru ultimul capitol, intitulat „În loc de postfaţă”. Relativizarea unor momente ale istoriei noastre nu aduce nicio contribuţie nouă la scrierea ei. Este vorba de speculaţie, senzaţionalism şi transfer al trecutului în prezent. Sper ca această carte să fie urmată de altele şi nu am nicio reţinere din acest punct de vedere că aşa ceva se va întâmpla. (Liviu MAIOR)

* * *

Trebuie să remarcăm că, în ciuda unei producţii destul de bogate referitoare la Primul Război Mondial, problemele demografice şi cele referitore la familie şi comportamentul matrimonial din acei ani au rămas în general, cu câteva excepții, în afara cercetării istorice din România, prezenta lucrare intenţionând să acopere parţial un gol resimţit de multă vreme de către specialişti. Abordând, prin urmare, o perioadă distinctă din istoria provinciei (1914-1918), trebuie să pornim de la început de la premisa că Transilvania a cunoscut în timpul Primului Război Mondial mutaţii semnificative nu numai în plan politico-militar sau economico-social, dar şi în cel cultural-mental, toate acestea influenţând direct şi imediat, în mod decisiv, regimul demografic. Din Transilvania, în intervalul 1 august 1914–1 noiembrie 1918, au fost mobilizaţi în cadrul armatei austro-ungare 926.500 de bărbaţi, ceea ce reprezenta destul de mult în raport cu populaţia provinciei. Această mobilizare nu putea să rămână fără urmări în ceea ce priveşte regimul demografic al provinciei. Dinamica şi structura populaţiei Transilvaniei din perioada războiului reflectă fidel atât conjuncturile interne, cât şi cele externe care au provocat variaţii mai mult sau mai puţin sesizabile în privinţa comportamentului demografic. (Ioan BOLOVAN)

* * *

Cuprins

Pentru cititori

Cuvânt înainte

I. ASPECTE DEMOGRAFICE GENERALE

I.1. Emigrarea din provincie

I.2. Deportări şi planuri de colonizare

II. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI ÎN ANII 1914-1918

II.1. Evoluţia naşterilor din Transilvania în anii războiului

II.2. Evoluţia deceselor din Transilvania în anii războiului

II.3. Evoluţia mariajelor din Transilvania în anii războiului

III. FAMILIE ŞI COMPORTAMENT MATRIMONIAL ÎN TRANSILVANIA ÎNTRE 1914-1918

III.1. Aspecte generale privind moralitatea în perioada războiului

III.2. Probleme familiale şi relaţii intergeneraţionale la românii transilvăneni reflectate în dialogul epistolar

IV. BISERICĂ ŞI SOCIETATE: ATITUDINI ŞI ACŢIUNI CARITABILE LA ROMÂNII DIN TRANSILVANIA ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI

În loc de postfaţă

Bibliografie

Abstract

Anexe

* * *

IOAN BOLOVAN: profesor universitar, conducător de doctorat și prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum şi cercetător știinţific I la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. Doctor în istorie din anul 1999, a obţinut premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române în 2002. Specializare în istoria modernă a României şi demografie istorică, având din 2010 funcţia de vicepreședinte al International Commission for Historical Demography (Geneva). A publicat mai multe cărţi de unic autor și în colaborare la edituri din România, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia etc., precum și peste 140 de studii în reviste și volume colective din ţară şi străinătate despre istoria populaţiei Transilvaniei, graniţa militară austriacă, revoluţia de la 1848-1849, istoria instituţiilor culturale etc.

The First World War and demographic realities in Transylvania. Family, morality and gender relations

An editorial project dedicated to the Great Union Centenary
Preface by prof. Liviu Maior, PhD

A fascinating subject for historians, politicians, sociologists, etc., The Great War is recently dominating, as expected, the historiographic “flux” and we are convinced the trend will continue beyond 2018. The approach is changing, the historical investigation field is expanding, sources are multiplying  and from the war of generals, emperors and kings we are gradually arriving to the new vision which encompasses the multitudes in military uniform or civilians in Europe’s cities and villages. Life and death, morality, the crumbling down of the old world’s conservatism, national and social options gain more ground in the investigation of the cataclysmic event that had changed the world. A reputable historian, Berend, responsibly stated that the long 19^th century came to an end in 1918. The occurring mutations were extraordinary, some beneficial, others about to showcase their harmfulness not long after that, in the times of the Second World War. Concentration camps, deportations, forced labor, etc. began after 1914 and knew the dehumanizing peak of 1940-1945.
Our historians, particularly after 1964, in the Ceausescu era, have naturally stressed the problem of statehood, the unification of territories inhabited by Romanians, fulfillment of statal unity in 1918. Two distinct periods of the Great War enjoyed special attention, namely the 1914-1916 interval and the year 1918. Obviously this was more about the Romanian kingdom and less about the other territories inhabited by Romanians. For those in Transylvania, Bukovina, Bessarabia or Serbia the first two years of the war were in many ways passed in silence, although they were the first to resent its horrors. We must set things right to be fair to those over a million Romanians enrolled In the Austro-Hungarian or Tsarist armies, but also to Hungarian, Germans, Jews, Gypsies, etc. inhabiting these provinces, equally afflicted by the war. The first steps were taken. Studies and articles about population dislocations, prisoner camps and political detainees begin to be published. More and more books, studies volumes, conferences and symposiums set the trend towards integration into the new European historical production, more focused upon the socio-cultural aspects of life in wartime communities. Demographic issues, population displacements, morality in the village and also in the military, family, matrimonial conduct, church and society, etc. are being approached with much professionalism in the book of Professor Ioan Bolovan from Cluj University, which we gladly recommend to readers and specialists alike. In its pages you will find a whole lot of answers, but also stimulation for other historians towards this extraordinary thematic. Its author, known to be preoccupied by demographic problems, is not at his first endeavor of this kind. The latest statistical sources in European literature are to be found in its pages and are very convincing.
I can’t finish this short recommendation without expressing my consent for the last chapter, titled “In place of an afterword”. Relativization of some moments of our history does not bring any new contribution to its writing. This is all about speculation, sensationalism and transferring the past into the present. I hope this book shall be followed by others and I have no reservations in this regard that such a thing will happen. (Prof. Liviu MAIOR, PhD)