Eseu despre condiţia literaturii sub dictatură

Volum distins cu Premiul pentru Critică, Eseu şi Istorie literară, Memorii, Jurnale, Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2017

Un studiu despre fenomenologia relaţiei dintre scriitorul român şi puterea politică, în perioada postbelică. Reacţiile posibile: oportunism, evazionism, subversivitate, disidenţă-exil, încorporate în patru literaturi paralele, fiecare cu miza ei, fiecare cu personalitatea ei. O poveste abstractă a literaturii române postbelice, proiectată pe un fundal istoric concret. O poveste grevată pe un realism politic şi pe o dramă morală. Drama scriitorului român  într-un regim  represiv.  O  poveste scrisă pentru  cei care vor să înţeleagă reacțiile literaturii în confruntarea cu instituțiile de constrângere şi control: partidul  unic, securitatea şi cenzura. Cine a învins? Au învins instituţiile puterii reale a dictaturii sau a ieşit învingătoare puterea simbolică a literaturii? Dar ce se întâmplă oare cu literatura când piaţa se substituie dictaturii  politice? A fost, este sau va fi vreodată literatura  perfect liberă?
O istorie literară conceptuală, oprită din când în când la interogații  teoretice,  se intersectează  cu  o  istorie  literară narativă, bine documentată, spusă pentru toţi cei care vor să-şi amintească, dacă au amintiri, sau, dacă nu au trăit acele vremuri, să-şi închipuie în trezvie cum a fost. O  istorie literară care ţine cont de Istorie. (Ion Simuț)

* * *

Volumul Literaturile române postbelice are la origine ideea celor patru literaturi (oportunistă, evazionistă, subversivă şi disidentă), enunțată pentru prima dată într-un articol din „România literară”, în 1993, şi dezvoltată în volumul Incursiuni în literatura actuală, apărut în 1994. Toată argumentaţia şi documentarea sunt noi, actualizate la stadiul de acum al interpretărilor critice şi al informațiilor de istorie literară despre perioada dictaturii postbelice, despre etapele ei și despre instituțiile ei definitorii (partid unic, Securitate și cenzură). O carte nouă, axată pe o idee ce a devenit din ce în ce mai cunoscută şi mai răspândită în retrospectiva literaturii române  din   perioada   postbelică, prin  conceptele   propuse   şi prin viziunea care îmbină argumente estetice şi argumente politice. (Ion Simuț)

* * *

Cuprins

ARGUMENT. O singură literatură? Mai multe literaturi?

PRELIMINARII

Comunismul biruitor. A fost? N-a fost?

Cele patru literaturi. Atitudinile și conceptele

Periodizarea literaturii române postbelice (controverse)

Instituțiile politice ale dictaturii postbelice de constrângere și limitare a libertății de creație

     Partidul unic: PMR, apoi PCR

     Securitatea

     Cenzura

CANAVAUA ISTORICĂ. Politică și literatură

Cronologie 1945-1989. Politica oficială (imaginea regimului politic despre el însuși)

     Revoluția popular-democratică (preludiu: 23 august 1944 – 6 martie 1945)

     I. Cucerirea puterii politice (6 martie 1945-30 decembrie 1947)

     II. Revoluția socialistă (30 decembrie 1947-5 martie 1953)

     III. Victoria socialismului (5 martie 1953-19 martie 1965)

     IV. România pe drumul desăvârșirii construcției socialiste (iulie 1965 - iulie 1971)

     V. Societatea socialistă multilateral dezvoltată (iulie 1971 - decembrie 1989)

     Drumul spre comunism, în zbor („visul de aur al omenirii” – decembrie 1989)

Etapele literaturii române postbelice

     Când începe perioada postbelică?

     I. Martie 1945 - decembrie 1947. Între două dictaturi – deruta tranziției

     II. 1948 – martie 1953. Supremația stalinismului sau socialismul de tip sovietic

     III. Martie 1953 – martie 1965. Desovietizare lentă; spre comunismul național

     IV. 1965 – iulie 1971. Etapa liberalizării perverse

     V. 1971-1989. Socialismul dinastic

Antologia demnității scriitorului român

Protagoniști și tendințe în cadrul generației ’60

Nicolae Labiș între Maiakovski și Rimbaud

LITERATURILE PARALELE

Literatura oportunistă

     Proletcultism sau realism socialist?

     Canonul literar proletcultist

Literatura evazionistă

     Cercul literar de la Sibiu

Literatura subversivă

Literatura disidentă și literatura exilului

     Inițiativele disidenței: preeminența biograficului

     A existat disidență înainte de Paul Goma?

     Cazul Paul Goma între politică și literatură

     Cronologia exilului literar postbelic

LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ (tur de orizont)

Piața ca dictatură. Reacțiile literaturii

Ce s-a întâmplat cu literatura română după 1989

Canonul și revizuirile

* * *

Ion Simuț (n. 1953), critic şi istoric literar.

Volume publicate: Diferenţa specifică, Ed. Dacia, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Ed. Cogito, 1994 – Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1994, pentru critică şi istorie literară; Revizuiri, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995; Confesiunile unui opinioman, Ed. Cogito, 1996; Critica de tranziţie, Ed. Dacia, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca revistei „Familia”, 1997 – nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Arena actualităţii, Ed. Polirom, 2000 – nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Augustin Buzura (monografie), Editura Aula, 2001; Liviu Rebreanu (monografie), Editura Aula, 2001; Dumitru Ţepeneag, Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuţ, Ed. Paralela 45, 2003; Reabilitarea ficţiunii, Editura Institutului Cultural Român, 2004 – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj‑Napoca; nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române; Simptomele actualităţii literare, Biblioteca revistei „Familia”, 2007 – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj‑Napoca; Europenitatea romanului românesc contemporan, Editura Universităţii din Oradea, 2008; Liviu Rebreanu şi contradicţiile realismului, Editura Dacia XXI, 2010; Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară, Editura Academiei Române, 2012 ‑ Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj‑Napoca; nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor.
Ediţii îngrijite, antologii şi prefeţe sau postfeţe la volume de Ion Agârbiceanu (1978), Teodor Scorţescu (1982), Octavian Goga (1985), Mihail Sadoveanu (1987, 2016), I. Peltz (1989), George Bacovia (1994), Tudor Arghezi (1994 şi 2004), Mircea Streinul (1995), Liviu Rebreanu (1998 şi 2004), Mircea Nedelciu (1999), Paul Georgescu (1999), Dinu Nicodin (2000), Eugen Uricaru (2002), E. Lovinescu (2003 şi 2006), Alexandru Ecovoiu (2004 şi 2005), Literatura din Basarabia în secolul XX. Romanul, vol. 1‑4 (2004), Augustin Buzura (2008 şi 2013), Octavian Paler (2010), Iustin Popfiu (2016).
Colaborator la Dicționarul scriitorilor români, I‑IV, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, București, 1995‑2002; la Dicționarul esențial al scriitorilor români (aceiași coordonatori), Editura Albatros, București, 2000 ‑ și la alte volume colective.
Coordonator de volume colective: Valenţe europene ale literaturii române contemporane, Editura Universităţii din Oradea, 2007; Competiţia ficţiunilor. Investigaţii de critică literară, Biblioteca revistei „Familia”, 2007; Ion Simuţ (coordonator), The European dimension of contemporary romanian literature, Editura Universităţii din Oradea, 2008.

Post-War Romanian Literatures

An essay on the condition of literature under the dictatorship

Winner of the 2017 of the Romanian Writers’ Union Prize for Criticism, Essay and Literary history, Memoirs, Diaries, Opinion Journalism

A study on the phenomenology of the relationship between the Romanian writer and the political power in the post-war period. Possible reactions: opportunism, evasionism, subversiveness, dissidence-exile, incorporated in four parallel literatures, each with its stakes, each with its unique personality. An abstract story of the Romanian post-war literature cast on a concrete historical background. A story grafted on political realism and on a moral drama – the drama of the Romanian writer living in a repressive regime. A story written for those who want to understand literature’s reactions in the confrontation with the institutions of control and coercion: the one party system, the Securitate, the censorship. Who won? Did the institutions that exerted the real power of the dictatorship win or was the symbolic power of literature the victor? And what is literature’s faith when the dictatorship is replaced by the market? Was literature ever free, can it be ever free?
A conceptual literary history, that allows for theoretical inquiries, converges with a well-documented narrative literary history, that is aimed at all those who want to remember, if they have the memories to do so, or at those that want to imagine, if they don’t have the lived experience.  This is a literary history that takes History into account. (Ion Simuț)

* * *

Romanian Post-war Literatures has at its core the idea of the four literatures (opportunistic, evasionist, subversive and dissident) which was first formulated in an article in România literară in 1993, and further explored in the volume Incursiuni în literatura actuală [Incursions into Literature Today], published in 1994. The argumentation and the documentation are all new, up to date with the current state of criticism and with the information literary history provides on the period of the post-war dictatorship, its stages and its defining institutions (the single party, the Securitate and the censorship). This is a new book, based on an idea that has gradually become better known and more widespread in the retrospective studies of post-war Romanian literature through the concepts it introduces and through a vision that combines both aesthetic and political arguments. (Ion Simuț)