Cuvânt-înainte de Mihai Măniuțiu

Postfață de Laura Pavel

Volum editat împreună cu Editura Eikon

De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului și al spațiului este o carte pasionantă. Reușita autoarei e cu atât mai remarcabilă cu cât fenomenul investigat este în plină desfășurare. Andreea Iacob se achită cu brio de dificila și pasionanta sarcină de a descifra și analiza o formă nouă de teatru, care e departe încă de a‑și fi spus ultimul cuvânt. (Mihai Măniuțiu)

* * *

Debutul editorial al Andreei Iacob beneficiază de pe urma formației deopotrivă regizorale și teatrologice a autoarei. Înclinația ei spre teoretizare și spre analiza empatică, de detaliu, se asociază cu interesul pentru praxis‑ul teatral, dar și pentru performativitatea de dincolo și de dincoace de scenă. […] De la tehnologic la imersiv. Spre un teatru al spectatorului și al spațiului este un text care „prinde” la lectură, un excurs critic suplu, dar și doct la nevoie, fără a fi pedant‑academic. Detenta lui interdisciplinară vine nu ca rezultat al unei supuneri la o vogă interpretativă, ci e mai mult o formă de adecvare la fenomenele teatrale hibride supuse analizei. (Laura Pavel)

* * *

În noile forme de teatru, spectatorul se află în centrul atenției. Tendința spectacolului tehnologic de a invita spectatorul, pe modelul artelor instalațiilor, „să intre” în spațiul produsului artistic și să-l experimenteze direct, să fie unul activat, să intervină în desfășurarea spectacolului, și, mai mult de atît, să dețină controlul asupra felului în care spectacolul evoluează și să devină, astfel, co-autor, este amplificată de teatrul imersiv. În teatrul imersiv, specta(c)torul este activat, are control asupra spectacolului și asupra propriei experiențe, devine un detectiv care investighează în căutarea de informații despre spectacol și, posibil, despre sine. El este, finalmente, un co-creator al spectacolului la care, efectiv, ia parte, iar acestei participări îi poate fi atribuită imaginea unui exercițiu pentru antrenarea funcției sale de co-creator al propriei lumi. (Andreea Iacob)

* * *

Cuprins

Cuvânt-înainte de Mihai Măniuțiu

INTRODUCERE

Evoluția comună a noilor tehnologii și a artei secolului XX

Scurtă istorie a computerelor

Începuturile non-liniarității

Interactivitatea și specta(c)torul

Hypertextul în arte

Spațiul scenic și imersia

Performance Art și îmbinarea mediilor

Arta instalațiilor: participare (activarea publicului) și imersie (spații immersive)

     Scurtă istorie a artei instalațiilor

     De la spectator la participant. Arta instalațiilor și teatrul

RAPORTUL CU SPECTATORUL

„Spectacolul cultural” și teatralitatea

Teatrul și relația cu publicul

     Avangarda teatrală istorică

     Nașterea performance art-ului: de la teatralitate la performativitate

     Paradoxul spectatorului (emancipat)

Raportul spectator – noile tehnologii în alte cîmpuri artistice

     Interactivitate și tehnologie în muzee: atinge, simte și descoperă!

     Spațiul virtual și literatura: interactivitatea în romane hypertextuale

     Imitarea realității: website-uri de socializare și tehnologiile pentru jocuri video

     Kinoautomat – primul film interactiv din lume și modelul „imersivității totale” în filmul eXistenZ

Participare și imersie în noile forme spectaculare

RAPORTUL CU SPAȚIUL

Spațiu al imaginii video

Spații teatrale dinamice

Spațiu hibrid al imaginii video: între imagine preînregistrată și imagine live

Spațiu al unui alt spațiu: proiecții video live din afara spațiului scenic

Spații teatrale virtuale

De la scenografie la mediu

Internetul ca spațiu (imaterial)

Spațiu al experienței

SPRE UN TEATRU IMERSIV

Definiții ale teatrului imersiv și relația cu arta instalațiilor

Studii de caz pe producții ale companiei Punchdrunk și spectacolul You Me Bum Bum Train

Despre imersie în teatrul tradițional și în teatrul imersiv

Noile forme de regie, text, actorie, spațiu și spectator în teatrul tehnologic și în teatrul imersiv

Prezent și prezență în teatrul imersiv

Experiența corporală și senzorialitatea

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Postfață de Laura Pavel

* * *

ANDREEA IACOB este regizor de teatru, cu o activitate care adună, pînă acum, peste 30 de spectacole și instalații realizate în teatre și spații alternative. Este consultant artistic şi regizor colaborator la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, președinte al Asociației SHIFT – Transilvania Art Grup și colaborator al Asociației Create.Act.Enjoy. A activat și ca organizator și coordonator de proiecte în cadrul Teatrului Național Cluj-Napoca, al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), al Festivalului Colours of Cluj, al Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj etc. A avut burse de cercetare şi rezidenţe de creaţie în Berlin, Paris și Pécs, iar domeniile sale de interes şi de cercetare practică și teoretică includ interdisciplinaritatea, imersia, arta instalațiilor, utilizarea noilor tehnologii în artele spectacolului şi arta socială. Este doctor în teatru, are un masterat în comunicare media și este licenţiată în regie de teatru, teatrologie şi jurnalism, titluri academice obținute în cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.