Ilustrații de Cornel Vana
Carte recomandată de Cenaclul UBB, coordonat de Ion Mureșan
Primul contact cu poezia lui Alin Radu este plin de uimire. Uimirea de a găsi astăzi, când experimentele de tot felul reprezintă cuvântul de ordine în peisajul liricii contemporane, revenirea la forme de exprimare ce păreau de mult uitate. Și asta pentru că nu mulți autori mai folosesc acum ceea ce, cu ani în urmă, erau „norme” fără de care o poezie nu era poezie: rima și ritmul. Alin Radu o face cu naturalețe, fără demonstrații gratuite de virtuozitate tehnică, dar reușind deseori aceasta cu un firesc frapant al frazării, în care rima se împletește cu o limbă uneori aproape arhaică, fără a lăsa la voia întâmplării nici ritmul, subsumat și el unui romantism a cărui esență este iubirea în toate manifestările sale. Căci Alin Radu, asemeni trubadurilor medievali, este un etern îndrăgostit care caută și întâlnește dragostea atât în oameni, cât și în divinitate, fie că o trăiește alături de/sau prin femeia iubită, pentru ca apoi să o redescopere, sublimată și încărcată de o nouă emoție, în afecțiunea paternă, fie că o găsește în stratul ideatic al contactului cu demiurgul tuturor celor care viețuiesc în această lume. Iar toate aceste forme ale iubirii, ce pot avea valențe erotice, dionisiace, platonice sau pur spirituale, se manifestă în poezia sa și independent, dar și împreună, până la o surprinzătoare contopire, alcătuind, fără patetism, un ansamblu de o sensibilitate aparte. (VIOREL DĂDULESCU)
Cred cu tărie în poezia cu mesaj, a faptelor concrete, și în asumarea sa ca alternativă ontologică, în care cuvintele și emoțiile se asamblează pe muzică și ritm. O poezie este, mai degrabă, o specie superioară, care te alege în funcție de cât ești de pregătit pentru a o întâlni. Intră efectiv în ADN-ul cititorului și poate fi transmisă natural din generație în generație. O poezie este o lume întreagă, care își are propriul ecosistem, se naște prin scris, trăiește prin cel ce se lasă impregnat de ea, dar, paradoxal, nu moare niciodată. (ALIN RADU)
ALIN RADU s-a născut în 1971, la Orăștie, județul Hunedoara, în sud-vestul Transilvaniei, iar în prezent trăiește în Cluj-Napoca. Are o dublă formație profesională, urmând cursurile și absolvind două instituții de învățământ superior, una care răspunde unei necesități practice (Facultatea de Științe Economice – Management din cadrul Universității de Vest din Timișoara) și alta, unei nevoi de împlinire spirituală (Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca). După debutul poetic din 2011, cu volumul de poezii Viul Vieții, aceasta este a doua sa carte de poezii care vede lumina tiparului într-o bogată formă grafică susținută de ilustrațiile artistului Cornel Vana. Poeziile sale au fost publicate pe mai multe portaluri de literatură: www.literaturadeazi.ro; www.belesprit.ro; www.catchy.ro; www.marianagurza.ro; www.logossiagape.wordpress.com; www.revistasingur.ro; www.prodiaspora.de; www.confluente.org.
CORNEL VANA s-a născut în 1957, la Cacova Ierii, în județul Cluj, iar în prezent locuiește în Turda. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Cluj (1975–1980), iar de peste patru decenii desfășoară o complexă activitate artistică (pictură, grafică, desen, ceramică și sculptură). De la prima expoziție avută în 1985, la Turda, a organizat peste 150 de expoziții personale în țară (București, Cluj-Napoca, Sighișoara, Sinaia, Târgu Mureș, Baia Mare, Satu Mare) și în străinătate (New York, Firenze, Denver, Londra, Budapesta etc.). Mai multe lucrări ale sale se regăsesc în patrimoniul muzeelor ori al unor instituții, precum și în colecții particulare din România, Italia, Ungaria, Germania, Franța, Suedia, Rusia, Anglia, Irlanda, Spania, Japonia, Grecia, Australia, peste 150 aflându-se numai în SUA. A realizat mai multe sculpturi de for public: basoreliefurile poeților Vasile Copilu-Cheatră și Paul Gon, Troița care comemorează jertfa cacovenilor de la 1848, bustul lui Horea de la Primăria Mărișel, harta turistică a orașului Turda, reprezentările în granit ale profesorului de fizică nucleară Mircea Sabău, a prozatorului Ion Cârja-Făgădaru și a matematicianului Marian Țarină. A ilustrat peste 20 de cărți scrise de autori români, fiind el însuși autorul mai multor volume de poezii. A primit mai multe premii și distincții, dintre care Diploma de „Artist al anului” (2006, Turda).












