George Holobâcă scrie sonete cu o încărcătură avangardistă. Surpriza asocierilor sale insolite ne trimite direct la poeții aspirând la un limbaj în sine, fără conotațiile tradiționale cunoscute. Detectăm, totuși, elemente din recuzita simbolistă sau modernistă. O experiență lirică unde traducătorul din franceză se poate simți printre rânduri. (Adrian Popescu)