Volumul reuneşte studiile prezentate în plenul Congresului Național al Istoricilor Români, 25-28 august 2016, organizat de Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.
Coordonatori: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Oana Mihaela Tămaş
Autori: Ioan-Aurel Pop, Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Alexandru Zub, Bogdan Murgescu, Şerban Papacostea, Ovidiu Ghitta, Ovidiu Cristea, Gheorghe Iacob, Gheorghe Cliveti, Ioan Scurtu, Ioan Drăgan, Ioan Bolovan, Luminița Dumănescu, Oana Mihaela Tămaș.
Imagini: Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca; Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca; Muzeul de Istorie al Universităţii Babeş-Bolyai; Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iași; Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; Biblioteca Digitală a Bucureștilor. Coperta: Hărţi istorice. Teritoriile României şi Republicii Moldova, în Atlas Nouveau, 1710.

Organizat la Cluj-Napoca, de către Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane, Academia Română, Congresul Național al Istoricilor Români a fost cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei din ultimii 36 de ani. Ultimul eveniment de o asemenea amploare a fost organizat în România în anul 1980, când a avut loc la București Congresul Mondial de Istorie. Alegerea momentului nu a fost întâmplătoare, întrucât a marcat 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei.
Evenimentul s-a bucurat de un real succes, fiind prezenți aproximativ 500 de istorici din România (centre universitare, institute de cercetare, muzee, învățământ preuniversitar, studenți ai Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai), Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Austria, Italia, Marea Britanie. Congresul care a reunit specialiști proveniți din spații geografice și intergeneraționale diferite a prilejuit ample dezbateri științifice privind problemele cu care se confruntă cercetarea istorică românească. S-a apreciat că istoriografia a făcut, după 1989, progrese semnificative, dar sunt multe aspecte care se cer remediate sau dezvoltate. În urma schimbului de experiență în cercetarea și predarea istoriei, transmis în zilele Congresului de la profesori și cercetători consacrați la tineri cercetători, masteranzi și doctoranzi, s-a subliniat necesitatea aplicării unor noi metode și tehnici de lucru în cercetarea istorică. Au fost discutate aspecte precum statutul personalului de cercetare și al celui didactic din învățământul preuniversitar și universitar, nevoia acordării unei finanțări corespunzătoare din partea organismelor abilitate ale statului, precum și o reconsiderare a emisiunilor cu caracter istoric în media scrisă și cea audio-vizuală din România. O atenție specială trebuie să fie acordată formării cadrelor tinere, după cum se impune multiplicarea trimiterilor la stagii de documentare și perfecționare în străinătate a resursei umane din domeniul istoriografiei. Congresul istoricilor din România insistă pentru schimbarea ponderii istoriei în curricula şcolară, cel puţin două ore, la gimnaziu şi liceu, indiferent de profil, precum şi obligativitatea acestei discipline la examenele de capacitate şi bacalaureat. (Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Oana Mihaela Tămaș, Cluj-Napoca, 25 august 2017)

* * *

Cuprins

Cuvânt introductiv 

I

IOAN-AUREL POP, Meseria de istoric la începutul mileniului al treilea
DAN BERINDEI, Menirea istoriei
DINU C. GIURESCU, Şcoala, astăzi
ALEXANDRU ZUB, Istorism şi conştiinţă de sine
BOGDAN MURGESCU, Historia magistra vitae? Istoricii profesioniști, pedagogia complexității și agenda publică
II
ŞERBAN PAPACOSTEA, Legături personale cu școala clujeană. Scurtă evocare
OVIDIU GHITTA, Istorici în competiţie. Proiecte organizatorice la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (1929)
OVIDIU CRISTEA, Medievistica românească în secolul al XXI-lea. Studiu de caz – Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” 
III
GHEORGHE IACOB, Modernizarea României capitaliste. Strategie sau acțiune conjuncturală?
GHEORGHE CLIVETI, Epoca modernă în istoria românilor. Delimitări temporale, registru tematic

IOAN SCURTU, Istoria României – de la Yalta la Malta (1945-1989). Între mit şi realitate
IOAN DRĂGAN, Noua paradigmă în arhivistică şi efectele ei asupra cercetării istorice
IOAN BOLOVAN, LUMINIȚA DUMĂNESCU Baza de date a populației Transilvaniei. Instrument pentru cercetarea de demografie istorică și istorie socială

Between passion and profession. Romanian historiography at the dawn of the millennium  

This volume gathers the studies presented in plenary at the National Congress of Romanian Historians, August 25-28^th, 2016, organized by the Babes-Bolyai University in partnership with the Romanian Academy’s Center for Transylvanian Studies.
Coordinators: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Oana Mihaela Tămaş
Images: Romanian Academy Library, Cluj-Napoca subsidiary; „Lucian Blaga” Central University Library, Cluj-Napoca; History Museum of the Babes-Bolyai University; Iasi County National Archives Service; „Nicolae Iorga” History Institute, Bucharest; Bucharest Digital Library.
Cover picture: Historical maps. Territories of Romania and the Republic of Moldova, in Atlas Nouveau, 1710.

Organized in Cluj-Napoca, by Babeș-Bolyai University in partnership with the Center for Transylvanian Studies, Romanian Academy, the National Congress of Romanian Historians was the largest scientific event in the field of history in the last 36 years. The last one of such magnitude was held in Romania in 1980, when Bucharest hosted the World History Congress. The timing choice was not random, as the occasion marked 100 years since Romania’s entry in the First World War for the liberation of Transylvania.
The event enjoyed a real success, being attended by about 500 historians from Romania (coming from academic areas, research institutes, museums, secondary education, students of Babes-Bolyai University’s History and Philosophy College), the Republic of Moldova, Serbia, Hungary, Austria, Italy and the Great Britain. This congress that gathered together specialists coming from different geographical and intergenerational spaces gave way to broad debates regarding problems faced by Romanian historical research. It was considered that after 1989 historiography made significant advancements, but there are many aspects waiting to be rectified and developed. Following the experience exchange about researching and teaching history, passed from well-known teachers and scholars to young researchers, postgraduate and PhD students in the days of the Congress, the necessity to apply new methods and techniques in historical research has been underlined. There was debate on issues like the status of researching and didactic personnel in secondary and academic education, the need for adequate subsidies from authorized state agencies, as well as a reassessment of historical materials in Romanian printed and broadcasting media. Special attention must be given to training young staff, as an increase of appointments for documentation and professional development traineeships abroad is needed for human resource in the field of historiography. The Congress of Romanian historians insists for changing the share of history in educational curricula to at least two hours in middle and high school, regardless of the main profile, as well as the mandatory presence of this discipline at the national evaluation and baccalaureate examinations. (Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Oana Mihaela Tămaș, Cluj-Napoca, August 25^th, 2017)