Volum apărut la aniversarea a 85 de ani ai autorului

Pe copertă: Statuia lui Eminescu la Mănăstirea Putna, de Oscar Han

Ideea unității morale a națiunei noastre e ceea ce ne-a-nsuflețit ca să luăm inițiativa unei serbări în care inima va fi una a priori; în care cugetele se vor unifica – cugetele, doamne a lucrărilor, astfel încât pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel că Unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acum unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștiuți de situațiunea noastră față cu lumea, de datoriile cătră ea și cătră noi înșine. În trecut ni s-a impus o istorie, în viitor să ne-o facem noi. (MIHAI EMINESCU)

Poporul român trăiește de multă vreme cu Eminescu și prin Eminescu.
Poetul nepereche își etalează filă cu filă mersul istovitor al unui suiș demiurgic, de pe urma căruia „icoana stelei ce-a murit” ni se pare tot mai limpede și mai vie, într-o vibrație pulsatilă care îndeamnă la reculegere și la dreaptă cinstire. Pururi tânăr, înveșmântat în mantia sa de Hyperion astral, Eminescu rămâne unul dintre zeii nemuritori ai poeziei fără vârstă dintot­deauna, atingând cu aripile sale stelare Eternitatea. (MIRCEA POPA)

Cuprins

IDEEA EMINESCU: ÎN LOC DE PREFAȚĂ

TRAIECTORIA OPEREI ȘI EUL BIOGRAFIC

Viziunea selenară

Identitate și ambivalență

Motivul cavalerului medieval

Delta biblicelor sânte (Heliade)

Eminescu și Serbarea de la Putna. Semnificația apelului din martie 1870

Un an de răscruce: 1883

Eminescu, Geniu pustiu și Clujul

Eminescu, obsesia libertății, și Avram Iancu, arheul revoltei

CONTEXT EDITORIAL

Eminescu în viziunea editorilor

Un precursor: A.D. Xenopol

Ediția Titu Maiorescu

Ion Scurtu

Ilarie Chendi – exeget și editor eminescian

Nicolae Iorga – exegetul eminescian

Arc peste timp: Lucian Blaga despre Eminescu

Ediția Academiei Române

O GEOGRAFIE A RECEPTĂRII

În Bucovina natală – Eminescu la Cernăuți

În Mica Romă, Blajul

În orașul Marii Uniri, ascultându-i pe Șaguna și pe Cipariu

La „Familia” lui Iosif Vulcan

La Societatea „România Jună” din Viena

La seminariștii din Gherla – sub semnul Junimii

La Societatea „Petru Maior”

În cadrul Astrei

Eminescu și generația tânără

Eminescu în critica transilvăneană

Timișoara și enigmaticul frate, militarul

Eminescu în Sălaj

EMINESCU – SIMBOL NAȚIONAL

Doi prieteni blăjeni

Eminescu și Creangă

Eminescu și Veronica Micle

Miron Pompiliu – prietenul și poetul

Grigore Pantazi și feeria Luceafărului

Teofil Frâncu și Preumblările lui prin București

În viziunea poetului George Ranetti

Statuia orădeană a lui Eminescu

CONTESTATARI ȘI DENIGRATORI

Macedonski – eternul rival

În paginile „Ghimpelui”

Un demolator actual: Lucian Boia

Și academicienii greșesc…

INTERPRETĂRI ACTUALE

Ioana Em. Petrescu – cosmologia imaginarului

Irina Petraș și obsesia eternității eminesciene

Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Catedra Eminescu

Dumitru Micu – Eminescu în „raza gândului etern”

Mihai Cimpoi – exegetul așteptat

Theodor Codreanu și lupta pentru Eminescu

Printre eminescologii clujeni

Săluc Horvat, Dicționar cronologic

Alex. Ștefănescu – comentator eminescian

Ion Buzași – preocupările eminesciene

Adrian Dinu Rachieru și mesajul actual al poetului

Diana Câmpan – solitudine întru înțelepciune

Vasile Muscă – Lumile și trecerile lui Eminescu

Alte cercetări eminesciene

Ion Filipciuc, Eminescu la Putna

ÎN UNIVERSALITATE

Dumitru Copilu-Copillin, Eminescu universalul

Prima traducere a Luceafărului

În literatura bulgară

Eminescu în maghiară

Lenau și Eminescu

Eminescu și Baudelaire

Mite Kremnitz – admiratoare și traducătoare

PLEDOARIE PENTRU EMINESCU

NOTE

DATE DESPRE AUTOR

MIRCEA POPA (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuș, Bihor) este critic și istoric literar. A absolvit Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1960), având un doctorat în litere cu o teză despre Ilarie Chendi (1970). A fost cercetător științific și șef de sector la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca (1963-2009), profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (1992-2010). Conducător de doctorate din 1994 (peste 50 de teze conduse și alte 30 în comisii). Debut absolut în Steaua (1963).

Premii și distincții: Premiul „N. Iorga” al Academiei Române; Medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” (1989); Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler (2003); Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor (2004); Crucea Transilvană (2009); Senior al Clujului (2010); Medalia jubiliară a Astrei (2011); Medalia jubiliară „Corneliu Coposu” (2014); Cetățean de onoare al orașelor Blaj și Cluj-Napoca și al localităților Lazuri de Beiuș și Popești (Bihor); Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc; cinci premii ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; Premiul Special „Lucian Blaga” al Academiei Române la Festivalul Internațional „Lucian Blaga” de la Lancrăm-Sebeș pentru exegeză blagiană.

Volume: Ilarie Chendi, monografie, 1973; Spații literare. Studii de istorie literară, 1974; Ioan Molnar Piuariu, monografie, 1976, ed. a II-a: 2016; Scriitori români. Dicționar (în colab.), 1978; Istoria presei literare românești din Transilvania (în colab. cu Valentin Tașcu), 1980; Tectonica genurilor literare, 1980; Octavian Goga între colectivitate și solitudine, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, 1982; De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colab.), 1982; Timotei Cipariu, ipostazele enciclopedistului, 1994; Teatrul Național din Cluj. Monografie, 1994 (în colab.); Estuar, 1995; Convergențe europene, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil, 1998; Mihai Eminescu – contextul receptării, 1999; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, 2000; Alba Iulia – răscruce de veghe, 2000; Homo militans, 2000; Figuri universitare clujene, 2002; Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (în colab.), 2002; Presa și ideea națională (coord.), 2002; Inserții. Contribuții și precizări documentare, 2003; Istoria presei românești din Transilvania (în colab. cu Valentin Tașcu), 2003; Pagini bihorene, 2003; Presa mehedințeană, 2004; Penumbre, 2004; Dicționarul general al literaturii române, vol. I-VI, 2004-2009 (colab. și coord.); De la iluminism la pașoptism, 2004; Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 2000, 2005; Dicționarul cronologic al romanului tradus în România (în colab.), 2005; Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (în colab.), 2005; Andrei Veress, un bibliograf maghiar, prieten al românilor, 2006; Sub semnul Franței, 2006; Presa românească și ideea națională (coord.), 2006; Relații culturale și literare româno-spaniole, 2007; Lucian Blaga și contemporanii săi, 2007; Spania descoperită de români, 2007; Dicționarul biografic al literaturii române (colab.), I-II, 2007; Personalități clujene (1800-2007) (în colab.), 2007; Victor Papilian. Eseu monografic, 2008; Incursiuni în presa românească, 2009; Uleiul din candelă. Astra și spiritul Blajului, 2009; Cărți, manuscrise, biblioteci, 2010; Continuități, 2010; De la Est spre Vest. Priveliști literare europene, 2010; Panoramic jurnalistic. Presa de ieri și de azi, 2011; Deschideri, 2011; Prezențe literare (I, II, III), 2011, 2014, 2015; Plânge Ardealul!… Mărturii de epocă despre Dictatul de la Viena, Emil Boșca-Mălin, Corneliu Coposu, Constantin Hagea, Victor Papilian (ed. îngrijită), 2011; Identificări, 2012; Ion Agârbiceanu – constelația realului, 2013; Astra, 150 de ani (în colab.), 2013; Regăsiri creștine, 2014; Ferestrele Clujului. Exerciții de memorie culturală, 2014, 2015; Mihai Eminescu – text și context, 2014; Presa clujeană. De la începuturi până azi, 2014; Dialoguri cu Marin Iancu, 2014; De la Nord spre Sud, 2015; Momente culturale silvane, 2015; Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române, 2016; Astra și Marea Unire, 2017; Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire, 2017; Avanposturi ale Marii Uniri, 2017; Octavian Goga și idealul național, 2018; De la Samuil Vulcan la Iosif Vulcan. O panoramă a scrisului din Bihor până în 1918, 2018; Lucian Blaga. Perspective transilvane, 2018; Transilvania și Marea Unire (coord.), 2018; Lucian Blaga. Prin cenușa veacului, 2019; Astra și Universitatea din Cluj în perioada interbelică, 2019; Vasile Ladislau Pop – al doilea președinte al Astrei, 2019; O revistă tezaur: „Steaua mării”, 2019; Genurile minore, 2019; Areopag publicistic. Presa militantă transilvăneană, 2020; Musis et virtutis, 2020; Emil Isac. 1886-1954. Biobibliografie, 2020 (în colab. cu Violeta Șipoș); Repere bihorene, 2020; Aproapele de departe. Aspecte literare din diaspora, 2021; Agatha Bârsescu (1857-1939). Evocare și album, documentar de Mircea Popa, 2022; Avram Iancu, făuritor de istorie națională, 2022; Presa Asociațiunii Astra, 2022; Eminescu, Iosif Vulcan și „Familia”, 2023; Repere astriste în cultura blăjeană, 2023.

A colaborat la volumele: Centenar Familia, 1965; Centenarul revistei „Transilvania”, 1969; Centenar muzeal orădean, 1972; Probleme de literatură comparată și sociologie literară, 1976; Istoria teatrului în România, vol. III, 1973; Geo Bogza interpretat de…, 1976; Ioan Slavici interpretat de…, 1977; Ștefan Meteș la 85 de ani, 1977; Repere sibiene, 1977; Nicolae Iorga interpretat de…, 1979; Dicționarele literare, 1979-1980; Enlightenment and Romanian Society, 1980; Raporturi lingvistice, literare și culturale româno-bulgare, 1980; Lectura clasicilor și teoria modernă a textului, 1981; Le comparatisme roumain, 1982; La culture roumaine à l’époque des Lumières, 1982; G. Coșbuc interpretat de…, 1982; Magyar-román filológiai tanulmányok, Budapest, 1984; Le siècle des Lumières et la Bible, Paris, 1986; Sokágú termőfa, 1986; Und um alle deine Söhne. Reportagen, 1986; Raporturi lingvistice, literare și culturale româno-bulgare, 1986; Omagiu Victor Papilian. 100 de ani de la naștere, 1988; Sinteze și comentarii pentru bacalaureat, 1988; Dicționarul scriitorilor români, vol. I-IV, 1995-2002; Bogdanii – o familie de cărturari, 1994; Lucian Blaga – Centenar, 1995; G.I. Tohăneanu – 70, 1995; Magyar világ lexikon, Budapesta, 1996; Emil Cioran pe culmile disperării, 1996; I.D. Sîrbu – scrisori către bunul Dumnezeu, 1996; 100 Jahre Rumanistik an der Un. Leipzig, München, 1996; G. Coșbuc, Pagini alese, 1997; Maramureș – vatră de istorie milenară, vol. II-V, 1997-2003; Zilele împăratului Traian și latinitatea românilor, 1998; O sută de autori și încă unul, 1998; Reviste românești din Transilvania interbelică, 1999; Cartea de la Neptun, 1999; Ideea de Eminescu, 2000; Ion Coteanu – in memoriam, 2000; Petőfi. A szomszéd és rokon népek nyelvén, Budapesta, 2000; Eminescu. Biografii transilvane, 2000; Mihai Eminescu in the Waves of Time 1850-2000, Berlin, 2000; Eminescu în actualitate, 2000; Meridian Blaga I-V, 2000-2005; 1956 – un an de ruptură, 2001; Brâncuși și Transilvania, 2001; Caietele Echinox. Postcolonialism/Postcomunism, 2001; Eminescu – dimensiunea romantică, 2002; Deutsche Regional literatur im Banat, 2002; 100 cei mai mari scriitori români. Dicționar, 2002; Lumini modelatoare, 2002; Omagiu lui Gh. Mihăilă, 2002; Omagiu lui Marius Sala, 2003; Iosif Pervain sau cultul exactității, 2003; Bădia, 2003; In memoriam Mitropolitul Andrei Șaguna, 2003; George Astaloș – 70, 2003; Caietele „Mircea Eliade”, I-II, 2004; Omagiu Liviu Rebreanu, 2004; „Tribuna” 120. Studii, 2004; Schimbări în Europa, schimbări în mass-media, 2004; In memoriam C. Ciopraga, 2004; Liviu Rusu – 100, 2004; Meridian Blaga IV, 2004; Blaga V, 2005; Cenzura în spațiul cultural românesc, 2005; Jurnalismul cultural în actualitate, 2005; Omagiu lui Liviu Rebreanu, 2005; Lectură și creație, 2006; Omagiu lui Ion Hangiu, 2005; Cartea revistei „Astra blăjeană”, 2005; Revista „Echinox” în texte, 2006; Cuvinte. Almanah literar, 2006; Ioan Slavici în perspectiva criticii actuale, 2006; Maestrul și iedera. Achim Mihu la 75 de ani, 2007; Aron Cotruș, retrospectivă, 2007; G. Coșbuc în actualitate, 2007; Pavel Dan – centenar, 2007; Hermannstadt în scrisori sentimentale, 2007; Filosofie românească și Filosofie europeană la universitatea din Cluj, 2007; Cuvinte pentru urmași, 2007; Ceremonia paginii, 2008; Strălucirea unei recuperări sub geana desțărării, 2008; Studii și cercetări de istoria presei, 2008; Rotonda unui suflet aprins pentru Dumnezeu și Neam (Bartolomeu Anania), 2008; Crișan Mirciou – 95, 2008; Credință și jertfă, 2008; Manipularea prin presă, 2008; Ion Agârbiceanu, 2008; Un episcop și epoca sa, Vasile Moga (1774-1845), 2017; Un om ales de Dumnezeu, vol. îngrijit de Ioan St. Lazăr, 2018; Marea Unire – fundamente economice și istorico-sociale, 2018; Dan Mănucă 80. In memoriam, 2018; Efigiile ierarhului. Restituiri Nicolae Ivan, 2019; Spiritualitate, memorii și istorie, 2019; Constantin Cubleșan – 80, 2018; Ce e viu și ce e mort în opera lui Sadoveanu (coord. Ion Simuț), 2019; Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Almanahul literar „Steaua”. 1949-2019, 2019; In honorem magistri Alexandru Ruja – 75, 2019; „Bulevardul” Niculae Gheran (antologie îngrijită de Andrei Moldovan), 2019; Caiete macedonskiene (coord. Ion Munteanu), 2019; Săluc Horvat sub semnul lui Eminescu, 2019; Marea Unire în mass-media, 2019; Profesioniștii noștri. Petre Țurlea, 2019; Nevoia imperioasă de a scrie, Hans Bergel, 2020; Necunoscutul scriitor Virgil Ierunca, de Mihaela Albu și Dan Alexandrescu, 2020; Istoriile literaturii române, 2020; O sută de ani după tratatul minorităților (1919). Aspecte din istoria și civilizația evreilor din România (coord. Carol Iancu), 2021; Bartolomeu Valeriu Anania. Puterile cuvântului, antologie de Ioan St. Lazăr, 2022; Gheorghe Mușat, Frații Bergel – două valori europene, 2022; Caietele Blaga, Lancrăm–Sebeș, 2022; Marin Preda. Omul și opera, la centenar (coord. Stan V. Cristea, 2022); Petru Ursache. Cărturarul cu privire albastră (coord. Magda Ursache, 2023); Andrei, liturghie și cultură (coord. Părinte Benedict Bistrițeanul 2023).

Ediții îngrijite și prefațate din Octavian Goga, Ioan Slavici, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, George Barițiu, Vasile Goldiș, Nicolae Oțălea, Emil Isac, Victor Eftimiu, Victor Papilian, Ion Minulescu, Felix Aderca, Ion Agârbiceanu, Corneliu Coposu, Miron Pompiliu, Vintilă Horia, Constantin Nottara, Lucian Boz, Ștefan Manciulea, Florian Ștefănescu-Goangă, Hans Dama, George Coșbuc, Ionel Jianu, Grigore Cugler, Grigore Arbore, Ioan I. Nistor, Teofil Răchițeanu, Adrian Țion, Grigore Sima al lui Ioan, Radu Dragnea, Ion Rusu Abrudeanu, Elisabeta Faiciuc, Ioan Miclea, Dumitru Nistor, Maria Vaida, Tudor Nedelcea, Nicolae Scurtu, Ioan Barac, Ștefan Baciu, Ioan Alexandru, Radu Ulmeanu, Marin Iancu, Vasile Lechințan, Nicolae Ivan, Gheorghe Mușat, Nicolae Dabija, Samuil Vulcan, Teofil Bugnariu ș.a.

Prezență în străinătate cu cărți și articole: Australia, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franța, Israel, Italia, Iugoslavia (Serbia), Republica Moldova, Spania, Statele Unite ale Americii, Ungaria.