Loading...
Categorii


· mai multe evenimente
Categorii

Întâlnire cu Mircea Popa

Event Name Întâlnire cu Mircea Popa
Start 05 februarie 2025
End 05 februarie 2025
Description: Miercuri, 5 februarie 2025, începând cu ora 18, vă invităm la Conferința „Din trecutul cultural al Țării Năsăudului” pe care Prof. univ. dr. Mircea Popa o va susține în Sala de Conferinţe „Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Aceasta va fi urmată de lansarea volumului „Din țara lui Coșbuc și a lui Rebreanu. Cultură și literatură în ținutul grăniceresc” de Mircea Popa, un eveniment dedicat scriitorului la împlinirea vârstei de 86 de ani (29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuș, Bihor).
Prezintă: Horia Bădescu, Ioan Chirilă, Ion Cristofor, Ioan Pintea, Vasile G. Dâncu.
Amfitrion: Valentin Orga.
Organizatori: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Primăria Comunei Parva, Editura Școala Ardeleană.

Mircea Popa: Am conceput, cu ani în urmă, o suită de cărți aparținând geografiei literare. În rândul acestora s-au numărat volume despre Bihor („Pagini bihorene”, 2003; „De la Samuil Vulcan la Iosif Vulcan. O panoramă a scrisului din Bihor până în 1918”, 2018; „Repere bihorene”, 2020), Blaj („Uleiul din candelă. Astra și spiritul Blajului”, 2009), Cluj („Ferestrele Clujului. Exerciții de memorie culturală”, 2014, 2015; „Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire”, 2017; „Peisaje culturale clujene”, 2024), continuând cu lucrări despre Sălaj („Momente culturale silvane”, 2015) etc. Acum a sosit momentul să adaug acestei serii o carte despre scriitori din zona Bistrița-Năsăud.
Au venit la rând aceste incursiuni, întrucât, de-a lungul timpului, am scris despre mulți autori din această arie geografică, ținut care se distinge prin faptul că a dat culturii naționale doi scriitori de o importanță covârșitoare: poetul George Coșbuc și prozatorul Liviu Rebreanu. Trei dintre zonele de care m-am ocupat, Blaj, Bihor și Năsăud, își datorează înflorirea culturală faptului că acolo a existat un învățământ românesc în limba națională: din 1754, la Blaj, din 1828, la Beiuș, din 1863, la Năsăud. Aceste școli românești au fost adevărate creuzete de formare a intelighenției transilvănene, soldate în plan cultural și literar cu veritabile curente de renaștere națională, care au lăsat urme durabile în presă, învățământ, edituri, stimulate și de existența mai multor asociații culturale și literare, care au influențat scrisul în mod direct și eficace. Fie că vorbim de Asociațiunea Astra, fie că vorbim de lepturiștii orădeni, de Societatea „Petru Maior” de la Budapesta sau de „Virtus Romana Rediviva” de la Năsăud, toate acestea au creat cadrul firesc de afirmare și dezvoltare.
 
More Info: http://www.facebook.com/events/3878673069066506?acontext=%7B%22event_action_history%22%3A[%7B%22mechanism%22%3A%22attachment%22%2C%22surface%22%3A%22newsfeed%22%7D]%2C%22ref_notif_type%22%3Anull%7D

Întâlnire cu Mircea Popa

Întâlnire cu Mircea Popa
Miercuri, 5 februarie 2025, începând cu ora 18, vă invităm la Conferința „Din trecutul cultural al Țării Năsăudului” pe care Prof. univ. dr. Mircea Popa o va susține în Sala de Conferinţe „Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”. Aceasta va fi urmată de lansarea volumului „Din țara lui Coșbuc și a lui Rebreanu. Cultură și literatură în ținutul grăniceresc” de Mircea Popa, un eveniment dedicat scriitorului la împlinirea vârstei de 86 de ani (29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuș, Bihor).
Prezintă: Horia Bădescu, Ioan Chirilă, Ion Cristofor, Ioan Pintea, Vasile G. Dâncu.
Amfitrion: Valentin Orga.
Organizatori: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Primăria Comunei Parva, Editura Școala Ardeleană.

Mircea Popa: Am conceput, cu ani în urmă, o suită de cărți aparținând geografiei literare. În rândul acestora s-au numărat volume despre Bihor („Pagini bihorene”, 2003; „De la Samuil Vulcan la Iosif Vulcan. O panoramă a scrisului din Bihor până în 1918”, 2018; „Repere bihorene”, 2020), Blaj („Uleiul din candelă. Astra și spiritul Blajului”, 2009), Cluj („Ferestrele Clujului. Exerciții de memorie culturală”, 2014, 2015; „Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire”, 2017; „Peisaje culturale clujene”, 2024), continuând cu lucrări despre Sălaj („Momente culturale silvane”, 2015) etc. Acum a sosit momentul să adaug acestei serii o carte despre scriitori din zona Bistrița-Năsăud.
Au venit la rând aceste incursiuni, întrucât, de-a lungul timpului, am scris despre mulți autori din această arie geografică, ținut care se distinge prin faptul că a dat culturii naționale doi scriitori de o importanță covârșitoare: poetul George Coșbuc și prozatorul Liviu Rebreanu. Trei dintre zonele de care m-am ocupat, Blaj, Bihor și Năsăud, își datorează înflorirea culturală faptului că acolo a existat un învățământ românesc în limba națională: din 1754, la Blaj, din 1828, la Beiuș, din 1863, la Năsăud. Aceste școli românești au fost adevărate creuzete de formare a intelighenției transilvănene, soldate în plan cultural și literar cu veritabile curente de renaștere națională, care au lăsat urme durabile în presă, învățământ, edituri, stimulate și de existența mai multor asociații culturale și literare, care au influențat scrisul în mod direct și eficace. Fie că vorbim de Asociațiunea Astra, fie că vorbim de lepturiștii orădeni, de Societatea „Petru Maior” de la Budapesta sau de „Virtus Romana Rediviva” de la Năsăud, toate acestea au creat cadrul firesc de afirmare și dezvoltare.