Prefață de Academician Mihai Bărbulescu
Text însoțitor de Ion Taloș
Proiect editorial realizat sub egida Fundației Transilvania Leaders

Fetiței mele cu nume latin, Carina. Ab imo pectore, Tibi magno cum amore!
Lucrarea evidențiază impactul major pe care l-a avut latinitatea în cristalizarea conștiinței naționale și modul în care, mereu de-a lungul secolelor, aceasta a constituit un reper, un factor de coeziune pentru românii din toate provinciile istorice. Și, nu în ultimul rând, argumentele aduse subliniază importanța latinității în toate acțiunile românilor de justificare a dezideratului de a se alinia celorlalte state civilizate europene. (MIHAI MUNTEANU)

Noua carte a lui Mihai Munteanu ne dezvăluie încă o dată complexitatea preocupărilor autorului: profesor universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, totodată doctor în Istorie (cu o teză de numismatică) al Universității Babeș-Bolyai. Ceea ce ar putea fi surprinzător pentru mulți nu este pentru cei care-l cunosc îndeaproape: pasiunea pentru istorie i s-a inoculat din adolescență, poate chiar din copilărie, într-o familie de reputați intelectuali.

 Cu cartea lui Mihai Munteanu vedem ideea romanității românilor cum trece prin secole, din Evul de Mijloc și până azi, uneori expusă explicit, alteori doar simțită, cu ilustrarea ei majoră în limba românească, cu atâtea alte impulsuri felurite, imagini și simboluri, mai tenace ori mai modeste, spre menținerea memoriei. Și, dacă citind-o, ne împrospătăm și ne îmbogățim neuitarea, înseamnă că această carte și-a îndeplinit menirea. (MIHAI BĂRBULESCU)

Rara împerechere dintre cercetarea istoriei și practicarea ingineriei în viața și în profesia autorului a înlesnit crearea unei opere originale, care surprinde nu o dată prin dezvăluirea unor fațete necercetate până acum ale latinității noastre. Pe lângă comentarea părerilor unor savanți străini și ale mediilor cultivate ori ale celor rurale din România cu privire la limba română, Mihai Munteanu analizează rolul Columnei lui Traian, atitudinea monarhiei față de latinitate, deviațiile unora de la romanitate (protocronismul, denigrarea limbii române), cercetează emisiunile bancare, numismatica, urme ale latinității în infrastructură (poduri, drumuri); totodată stabilește locul latinității în perioada guvernării comuniste și identifică urme contemporane ale acesteia, oferind prilejul unei plăcute lecturi. (ION TALOȘ)

Cuprins

Prefață de Academician Mihai Bărbulescu

Introducere

Limba română, elementul fundamental al romanității

1. Introducere

2. Latinitatea limbii române în izvoare istorice străine

2.1. Latinitatea românilor în izvoare romane târzii și bizantine

2.2. Latinitatea românilor în scrierile autorilor italieni

2.3. Latinitatea românilor în scrierile autorilor germani, austrieci și elvețieni

2.4. Latinitatea românilor în scrierile autorilor francezi și belgieni

2.5. Latinitatea românilor în scrierile autorilor polonezi

2.6. Latinitatea românilor în scrierile autorilor unguri și secui

2.7. Latinitatea românilor în scrierile autorilor armeni și ruși

2.8. Latinitatea românilor în scrieri englezești și americane

3. Latinitatea românilor în mediul autohton

3.1. Latinitatea românilor în mediile cultivate

3.2. Perpetuarea latinității în mediul rural, prin tradiția orală

4. Limba română, genetica și latinitatea

4.1. Protocronismul: era limba latină „o limbă dacă”?

5. Deromânizarea românilor. Denigrarea limbii române

6. Genetica și latinitatea

Columna lui Traian și latinitatea românilor

1. Scurt istoric al Columnei lui Traian

2. Ce s-a scris despre Columnă și unde se află copii ale monumentului?

3. Columna lui Traian: „semne” ale trecerii timpului

4. Percepția latinității în mentalul românilor prin Columna lui Traian

5. Memorandul, Badea Cârțan și Columna lui Traian

Latinitatea și monarhia

1. Latinitatea românilor în documentul de proclamare a Regatului

2. Latinitatea românilor la Expoziția Generală de la București din anul 1906

2.1. Premisele Expoziției Generale Române

2.2. Scurtă descriere a Expoziției de la București

2.3. Latinitatea românilor văzută la Expoziția de la București

2.4. Vehicularea latinității românilor în contextul Expoziției

Romanitatea în emisiunile bancare românești din a doua jumătate a secolului XIX

1. Apariția primilor bani românești

2. Istoricul biletelor ipotecare, de la inițiativa legislativă până la retragerea lor

3. Iconografia biletelor ipotecare

4. Biletele ipotecare și primele bancnote românești

Romanitatea în numismatica din prima jumătate a secolului XX

1. Originea românilor și iconografia bancnotelor emise până în 1947

2. Latinitatea românilor în medalistica interbelică

Latinitatea și infrastructura

1. Drumurile romane din Dacia și amintirea împăratului Traian

2. Drumurile de azi: cei 30 de ani ratați ai infrastructurii rutiere

3. Lucrări civile în propaganda monetară imperială

4. Infrastructura romană a provinciei Dacia

4.1. Podurile provinciei Dacia

4.2. Drumurile provinciei Dacia

Romanitatea în percepția comunismului anilor ’60-’80

1. Latinitatea în numismatică și filatelie

2. Tropaeum Traiani și propaganda comunistă

3. Latinitatea în cinematografia comunistă

Importanța latinității. Ce ne-a rămas din latinitate?

Încheiere

BIBLIOGRAFIE
 

Mihai Munteanu este absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (Facultatea de Electrotehnică, promoția 1999) și al Universității Babeș-Bolyai (Facultatea de Istorie și Filosofie, promoția 2001), obținând titlul de doctor în inginerie electrică în anul 2005 și pe cel de doctor în istorie în anul 2008. Este autorul cărților Provincia Dacia pe monedele Romei imperiale și Provincia Dacia: istorie politică și numismatică (lansate în România și Italia, la Roma și Veneția) și coautor la volumele Castrul legionar de la Potaissa. I. Centuriae din Praetentura Sinistra (editori Sorin Nemeti, Irina Nemeti), Termele din castrul legionar de la Potaissa și Principia din castrul legionar de la Potaissa (coordonator Mihai Bărbulescu). În prezent este profesor universitar în cadrul Facultății de Inginerie Electrică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, desfășurând activități didactice și de cercetare în domeniul ingineriei medicale, dar și în cel al arheometriei.