· mai multe evenimente
Facebook

Şcoala ardeleană de istorie

Între pasiune și profesie. Istoriografia românească la început de mileniu
Între pasiune și profesie. Istoriografia românească la început de mileniu
  • An apariție: 2017
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-147-7
  • Format: 14,5x20,5cm
  • Pagini: 296

Preț: 50.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Volumul reuneşte studiile prezentate în plenul Congresului Național al Istoricilor Români, 25-28 august 2016, organizat de Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.

Coordonatori: Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Oana Mihaela Tămaş

Imagini: Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca; Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca; Muzeul de Istorie al Universităţii Babeş-Bolyai; Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iași; Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti; Biblioteca Digitală a Bucureștilor. Coperta: Hărţi istorice. Teritoriile României şi Republicii Moldova, în Atlas Nouveau, 1710.

* * *

Organizat la Cluj-Napoca, de către Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane, Academia Română, Congresul Național al Istoricilor Români a fost cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei din ultimii 36 de ani. Ultimul eveniment de o asemenea amploare a fost organizat în România în anul 1980, când a avut loc la București Congresul Mondial de Istorie. Alegerea momentului nu a fost întâmplătoare, întrucât a marcat 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei.
Evenimentul s-a bucurat de un real succes, fiind prezenți aproximativ 500 de istorici din România (centre universitare, institute de cercetare, muzee, învățământ preuniversitar, studenți ai Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai), Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Austria, Italia, Marea Britanie. Congresul care a reunit specialiști proveniți din spații geografice și intergeneraționale diferite a prilejuit ample dezbateri științifice privind problemele cu care se confruntă cercetarea istorică românească. S-a apreciat că istoriografia a făcut, după 1989, progrese semnificative, dar sunt multe aspecte care se cer remediate sau dezvoltate. În urma schimbului de experiență în cercetarea și predarea istoriei, transmis în zilele Congresului de la profesori și cercetători consacrați la tineri cercetători, masteranzi și doctoranzi, s-a subliniat necesitatea aplicării unor noi metode și tehnici de lucru în cercetarea istorică. Au fost discutate aspecte precum statutul personalului de cercetare și al celui didactic din învățământul preuniversitar și universitar, nevoia acordării unei finanțări corespunzătoare din partea organismelor abilitate ale statului, precum și o reconsiderare a emisiunilor cu caracter istoric în media scrisă și cea audio-vizuală din România. O atenție specială trebuie să fie acordată formării cadrelor tinere, după cum se impune multiplicarea trimiterilor la stagii de documentare și perfecționare în străinătate a resursei umane din domeniul istoriografiei. Congresul istoricilor din România insistă pentru schimbarea ponderii istoriei în curricula şcolară, cel puţin două ore, la gimnaziu şi liceu, indiferent de profil, precum şi obligativitatea acestei discipline la examenele de capacitate şi bacalaureat. (Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Oana Mihaela Tămaș, Cluj-Napoca, 25 august 2017)

* * *

Cuprins:

Cuvânt introductiv 

I

IOAN-AUREL POP, Meseria de istoric la începutul mileniului al treilea
DAN BERINDEI, Menirea istoriei
DINU C. GIURESCU, Şcoala, astăzi
ALEXANDRU ZUB, Istorism şi conştiinţă de sine
BOGDAN MURGESCU, Historia magistra vitae? Istoricii profesioniști, pedagogia complexității și agenda publică
II
ŞERBAN PAPACOSTEA, Legături personale cu școala clujeană. Scurtă evocare
OVIDIU GHITTA, Istorici în competiţie. Proiecte organizatorice la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (1929)
OVIDIU CRISTEA, Medievistica românească în secolul al XXI-lea. Studiu de caz – Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” 
III
GHEORGHE IACOB, Modernizarea României capitaliste. Strategie sau acțiune conjuncturală?
GHEORGHE CLIVETI, Epoca modernă în istoria românilor. Delimitări temporale, registru tematic

IOAN SCURTU, Istoria României – de la Yalta la Malta (1945-1989). Între mit şi realitate
IOAN DRĂGAN, Noua paradigmă în arhivistică şi efectele ei asupra cercetării istorice
IOAN BOLOVAN, LUMINIȚA DUMĂNESCU Baza de date a populației Transilvaniei. Instrument pentru cercetarea de demografie istorică și istorie socială

 

Comentarii: 0