Loading...

Geografii artistice și regionalism în istoriografia de artă din Alsacia interbelică

Geografii artistice și regionalism în istoriografia de artă din Alsacia interbelică

Geografii artistice și regionalism în istoriografia de artă din Alsacia interbelică

Colecții: Şcoala ardeleană de artă

  • An apariție: 2019
  • ISBN 978-606-797-458-4
  • Format: 13x20cm
  • Pagini: 252

Preț: 30.00 Lei
Prețul de vânzare: 27.00 Lei
Reducere   10%

Adaugă în coș:
       

Cuvânt înainte de Andrei Corbea-Hoișie
Prefață de Jean-Noël Grandhomme
Ediția a 2-a, revizuită și adăugită

Pe copertă: Maestru din regiunea Rinului Superior, Grădina Paradisului (începutul secolului al XV-lea), Städel Museum, Frankfurt pe Main

 

Prin această cercetare bine documentată și bine gândită, Valentin Trifescu dovedește, încă o dată, calită­țile sale de cercetător poliglot, înrădăcinat în cultura sa transilvăneană, dar deschis către Europa și lume, fiind înzestrat cu o mare capacitate de sinteză și cu o aplecare spre abordările comparatiste. Geografii artistice și regio­nalism în istoriografia de artă din Alsacia interbelică va face cunoscut publicului cititor de limba română, mai ales celui din Transilvania, Banat, Bucovina și Moldova – provincii care au avut parte de întrebări și tulburări asemă­nătoare cu cele ale Alsaciei –, o serie de probleme cu care îi va fi ușor să se identifice. Autorul acestei cărți nu face doar proba unei erudiții, ci se vrea și un actor activ al vieții culturale din România, implicându‑se, în acest fel, în dezbaterile care pot anima țara sa și Europa întreagă. (Jean‑Noël Grandhomme)

* * *

Valentin Trifescu scrie în această carte despre o „materie” pe care o cunoaște foarte bine: despre Alsacia, despre „regionalismul” cultural, despre artele vizuale în care istoricul întrevede expresii ale vremurilor și socie­tăților în care marile opere au fost concepute, despre oameni ce și‑au confundat viața cu redescoperirea și proiectarea lor în atenția contemporanilor. Discursul se ferește de prețiozitățile savante, înșiră argumente pentru un punct de vedere, dar și pentru contrariul său, mediază între acestea și convinge prin logică, limpezime și, de ce nu?, seriozitate. La o privire mai atentă înțelegi și că, în ultimă instanță, Valentin Trifescu ajunge să mărturisească aici și ceva despre el însuși, despre marile sale modele profesionale (precum celebrul muzeograf care a fost Hans Haug), dar și, mai cu seamă, despre mozaicul fascinant al lumii din care provine, „citind” Alsacia și gândind la Transilvania.
Această carte este, pentru autorul ei, încă o treaptă. (Andrei Corbea‑Hoișie)

* * *

VALENTIN TRIFESCU s‑a născut la Brad, jud. Hunedoara, în 14 iunie 1986. Este doctor în istorie al Universității Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca și al Universității din Strasbourg. Studii postdoctorale, domeniul filologie, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este muzeograf la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu (2019‑prezent) și lector asociat la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc (2015‑prezent). A predat la Universitatea Babeș‑Bolyai (2010‑1014 și 2016‑2019), la Universitatea de Artă și Design din Cluj‑Napoca (2016‑2017) și la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (2019). A fost co‑fondator și editor al revistei Studia Universitatis Babeș‑Bolyai Digitalia (2017‑2018) și este editor al revistei Brukenthal. Acta Musei, XIII, 5 – Brukenthalia. Romanian Cultural History Review (2018).
Volume de autor: Bisericile cneziale din Ribița și Crișcior (începutul secolului al XV‑lea), Cluj‑Napoca, Editura Eikon, 2010; Geografii artistice și regionalism în istoriografia de artă din Alsacia, Cluj‑Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2016; Artă națională și specific regional în istoriografia de artă din perioada interbelică. Studii despre Coriolan Petranu, Aurel Cosma și Henri Focillon, prefață de Ștefania Custură, Saarbrücken, GlobeEdit, 2017; Valentin Trifescu, François Bréda, Copiile Copilului, postfață de Viorella Manolache, Cluj‑Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2018;
Volume coordonate: Confluențe și particularități europene, Cluj‑Napoca, Editura Eikon, 2010; Austrian Influences and Regional Identities in Transylvania, edited by François Bréda, Valentin Trifesco, et alii, Bratislava – Frauenkirchen, Editura AB‑ART – Grenzenlose Literatur, 2012; Geografii identitare – identități culturale, coord. Pavel Pușcaș, Valentin Trifescu, et alii, Cluj‑Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2014; Tradiție, identitate, simbol. Profesorului Cornel Tatai‑Baltă la 70 de ani, coord. Valentin Trifescu, Gabriela Rus, Daniel Sabău, Cluj‑Napoca, Editura Mega, 2014; Patrimoniu și identitate locală, coord. Valentin Trifescu, Vali Ilyes, François Bréda, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2015; Metamorfoze ale identității de margine. Volum dedicat lui François Bréda, coord. Valentin Trifescu, Lóránd Boros, et alii, Cluj‑Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2016; Arhetipuri și tipologii culturale, coord. Valentin Trifescu, Vali Ilyes, François Bréda, Cluj‑Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2016; Deva și împrejurimile sale în istorie și în literatură, coord. Valentin Trifescu, Vali Ilyeș, François Bréda, Cluj‑Napoca, Editurile Școala Ardeleană / Eikon, 2017; 100 de ani de rememorare a Marii Uniri, coord. Valentin Trifescu, Vali Ilyeș, Cluj‑Napoca, Editurile Școala Ardeleană/Mega, 2018.