Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Universul Cărților

Carte și tipar la Bălgrad (1567-1702)
Carte și tipar la Bălgrad (1567-1702)

Etichete:




Autor(i):




  • An apariție: 2021
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-800-1
  • Format: 16x23
  • Pagini: 446

Preț: 70.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Ediția a doua, revăzută

Colecția Universul Cărților este coordonată de Sorin Crișan, Valentin Orga, Eugen Pavel și Vasile George Dâncu.

 

Timp de 135 de ani, între 1567 și 1702, cu mici întreruperi, aici s‑au tipărit texte de referință pentru scrisul românesc, Alba Iulia fiind, în ordine cronologică, după Târgoviște, Sibiu și Brașov, al patrulea centru din spațiul românesc medieval și al modernității timpurii profilat pe editarea cărților cu caractere chirilice. Ceea ce a conferit însă o individualitate distinctă acestui centru tipografic a fost prezența câtorva personalități în jurul cărora s‑a coagulat acti­vitatea editorială în diferite perioade: mitropolitul Simion Ștefan, popa Ioan Zoba din Vinț și Mihai Iștvanovici, ultimul și în calitate de tipograf. Chiar dacă nu este atestată în mod indubitabil, prezența lui Coresi în reședința transilvană, încă de la inaugurarea tipografiei de aici, poate fi luată în considerație. Textele românești pe care aceștia le‑au pus în circulație la Bălgrad nu au fost simple transpuneri mecanice ale unor manuscrise sau ediții anterioare (cu excepția Evangheliei cu învățătură din 1641). Aproape fiecare dintre cărțile tipărite, în special între 1648–1699, reflectă o concepție editorială avansată în privința selecției și a prelucrării textelor, a calității traducerii și a asigurării unui aparat critic adecvat, cu prefețe, epiloguri și adnotări marginale deosebit de pertinente. Mitropolia Bălgradului devine, începând din ultimele decenii ale secolului al XVI‑lea, un ferment al vieții spirituale românești, ierarhii ortodocși fructificând, cu mult tact, poziția curții princiare transilvănene, precum și politica culturală a domnilor munteni, reușind să atragă în acest demers editorial câțiva cărturari recunoscuți, din rândul cărora s‑au distins, alături de localnici, mai mulți tipografi proveniți din Țara Românească și Moldova. Cărțile tipărite la Bălgrad ilustrează, în același timp, modul în care ideile novatoare ale Reformei au fertilizat climatul spiritual autohton, fără a‑l subordona însă, fapt care a permis edificarea unei conștiințe culturale unitare. Procesul de unificare a normelor literare, care va fi sesizabil în tipăriturile religioase din jurul anului 1750, este anticipat, într‑un fel, cu un secol mai devreme, de acei savanți din anturajul lui Simion Ștefan, ca și de discipolul lui Antim Ivireanu, Mihai Iștvanovici, în 1699. (EUGEN PAVEL)

* * *

Etape în istoria tiparului românesc de la Alba Iulia (1567–1702). Cărți, comanditari, editori, traducători și tipografi • Începuturile tiparului bălgrădean. Unde s-a imprimat întâia Cazanie coresiană? • Epoca slavonă. Lorinț, „diacul fugar” • Refacerea tiparniței. Popa Dobre, mesagerul Basarabilor • Epoca monumentelor de limbă. Personalitatea lui Simion Ștefan • Tipărituri românești de inspirație protestantă • Epoca lui Ioan Zoba din Vinț, editorul și traducătorul controversat • Epoca brâncovenească. Mihai Iștvanovici, tipograful „literat” • Tehnica și arta tiparului • Textele complementare: prefețe și epiloguri • Texte • Comentarii • Disociații filologice. Modele și izvoare. Posteritatea tipăriturilor de la Bălgrad • Evoluția normelor literare în tipăriturile bălgrădene. Particularități lingvistice 

* * *

DE ACELAŞI AUTOR:

Biblia de la Blaj (1795), ediţie jubiliară, Roma, Tipografia Vaticana, 2000 (coeditor, coordonare filologică, postfaţă şi notă asupra ediţiei).

Carte şi tipar la Bălgrad (1567–1702), Cluj-Napoca, Clusium, 2001.

• Nicolae Drăganu, Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIIIe siècle, ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Eugen Pavel şi Octavian Şchiau, Cluj-Napoca, Clusium, 2003.

• Ioan Pătruţ, Studii de onomastică românească, ediţie îngrijită, postfaţă şi indice, Cluj-Napoca, Clusium, 2005.

Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Judeţul Sălaj, cuvânt introductiv de Eugen Pavel, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006 (coautor, coordonare şi revizie).

Între filologie şi bibliofilie, Cluj-Napoca, Biblioteca „Apostrof”, 2007.

• Ion Budai-Deleanu, Opere, ediţie îngrijită, cronologie, note şi comentarii, glosar şi repere critice de Gheorghe Chivu şi Eugen Pavel, studiu introductiv de Eugen Simion, Bucureşti, Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2011.

Arheologia textului, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2012.

Dicţionarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, ediţia a II-a revizuită, adăugită şi adusă la zi, vol. I–VIII, Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române & Fundația Națională pentru Ştiință şi Artă, 2016–2021 (coautor).

Enciclopedia literaturii române vechi, Bucureşti, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă & Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, 2018 (coautor, coordonare şi revizie).

Şcoala Ardeleană. Antologie de texte alcătuită şi coordonată de Eugen Pavel. Prefață de Eugen Simion. Vol. I‒IV, Bucureşti, Academia Română, Fundația Națională pentru Ştiință şi Artă & Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2018.

Muzeul Limbii Române şi muzeiştii, ediţie îngrijită şi prefaţă, Cluj-Napoca, Scriptor & Argonaut, 2019.

Texte şi subtexte, Cluj-Napoca, Editura Şcoala Ardeleană, 2021.

Comentarii: 0