Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Mari Scriitori ai Transilvaniei

Ca o imensă scenă, Transilvania...
Ca o imensă scenă, Transilvania...
  • An apariție: 2018
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-297-9
  • Format: 16x23cm
  • Pagini: 474

Preț: 55.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Ediția a II-a, Prefață de Ion Pop
Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, realizat la inițiativa lui Radu Zaciu, fiul autorului, și apărut sub egida Episcopiei Greco-Catolice din Oradea.
Cartea deschide Seria de autor Mircea Zaciu.
Imagine coperta I: Tâmpa (Der Kapellenberg bei Kronstadt), după Ludwig Rohbock (1820-1880), gravor: F. Foltz, cca. 1864, gravură în oțel, 8 x 12,7/ 7,3 x 11,7 cm. Lucrarea se află în patrimoniul Muzeului de Artă Braşov.

 

Venerez spiritul transilvan, ale cărui manifestări – de la Școala Ardeleană la Blaga – au însemnat adevăratul proces de modernizare, occidentalizare și integrare a noastră într-o Europă a spiritului. (Mircea Zaciu)

* * *

Nu se putea face un gest mai potrivit pentru rememorarea personalităţii marelui dascăl şi prestigiosului critic şi istoric literar Mircea Zaciu (1928‐2000) decât reeditarea acestei cărţi masive, cu titlu frumos, parcă şi mai reverberant în anul Centenarului Marii Uniri. La nouă decenii de la naşterea Profesorului, publicul cititor de astăzi poate descoperi ori resuscita din aceste pagini vibrante o figură exemplară de om şi de scriitor. Unul într‐adevăr reprezentativ pentru ceea ce s‐a tot aproximat ca emblemă a spiritului ardelean, definit şi reamintit ca atare în exerga volumului, în formularea rămasă celebră a lui Lucian Blaga: „A fi ardelean înseamnă a duce un gând până la capăt”.
Căci Mircea Zaciu îşi declară încă din primele rânduri apartenenţa, în chipul cel mai profund, la spaţiul ardelean al spiritualităţii româneşti, de care se simte legat „prin ascendenţă şi formaţie” şi în a cărui valoare emblematică crede; nu neapărat întorcându‐se spre trecut pentru a‐l idealiza şi mitiza – cum se mai întâmplă adesea –, ci încercând să tragă din faptele culturale ale acestui ţinut învăţături pentru vremea noastră: provincia patetică şi gravă a României apare interogată în multiplele ei faţete creatoare pentru a provoca răspunsuri de care avem nevoie acum. (Ion Pop)

* * *

MIRCEA ZACIU (27 august 1928, Oradea – 21 martie 2000, Cluj-Napoca) este un important critic și istoric literar român. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (1952) și doctor în Litere (1967), a fost decan al aceleiași facultăți între 1962 și 1966. În perioada 1967-1970 a fost șeful Catedrei de literatură română contemporană și teoria literaturii, lector la Universitățile din Köln, Bonn si Aachen, unde a predat limba și literatura română. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1956), din al cărui Consiliu de Conducere a făcut parte timp de trei legislaturi, membru în Comitetul Director al Uniunii între anii 1990 și 1995, a devenit membru de onoare al Academiei Române (1997). Din 1972 până în 1985, a coordonat colecţia „Restituiri” a Editurii Dacia. A debutat în ziarul Ecoul, cu un medalion despre Duiliu Zamfirescu (1944), și cu proză în revista Flacăra (1948). Scenariul Amiaza unei revoluții reprezintă debutul editorial (1954).
Volume:
Ion Agârbiceanu, Bucureşti, 1955; ed. Bucureşti, 1964; ed. Bucureşti, 1972; Începutul sfârşitului, Bucureşti, 1956; Unde sfârşeşte pustiul, Bucureşti, 1956; Nuvela românească – La Nouvelle dans la littérature roumaine, Bucureşti, 1965; Masca geniului, Bucureşti, 1967; Glose, Cluj, 1970; Colaje, Cluj, 1972; Ordinea şi aventura, Cluj, 1973; Bivuac, Cluj-Napoca, 1974; Lecturi şi zile, Bucureşti, 1975; Teritorii, Cluj-Napoca, 1976; Alte lecturi şi alte zile, Bucureşti, 1978; Lancea lui Ahile, Bucureşti, 1980; Cu cărţile pe masă, Bucureşti, 1981; Viaticum, Bucureşti, 1983; ed. Cluj-Napoca, 1998; Jurnal, I-IV, Cluj-Napoca, Bucureşti, 1993-1998; Clasici şi contemporani, Bucureşti, 1994; Ca o imensă scenă, Transilvania..., Bucureşti, 1996; Scrisori nimănui, Oradea, 1996; Departe, aproape, Bucureşti, 1998; Jucătorul de rezervă, Cluj-Napoca, 2000; Mircea Zaciu, Ion Brad, Dialog epistolar, îngr. şi pref. Maria Cordoneanu, Bucureşti, 2003; Mircea Zaciu, Octavian Şchiau, Corespondenţă (1956-2000), o carte gândită şi alcătuită de Ilie Rad, Cluj-Napoca, 2015.
În colaborare:
Cu bilet circular. O antologie posibilă a schiţei româneşti, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; Scriitori români. Mic dicţionar (în colaborare), Bucureşti, 1978; Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982; Liviu Rebreanu după un veac, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985; Dicţionarul scriitorilor români (în colaborare), I-IV, Bucureşti, 1995-2002; Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (în colaborare), Bucureşti, 2000.

An Enormous Stage, Transylvania…

 

Second edition. Preface by Ion Pop
An editorial project initiated by Radu Zaciu, the author’s son, and dedicated to the Great Union Centennial.
The book was published under the auspices of the Greek-Catholic Episcopacy of Oradea. 
The volume opens the Mircea Zaciu book series.
Cover design: Tâmpa (Der Kapellenberg bei Kronstadt), after Ludwig Rohbock (1820-1880), engraver: F. Foltz, about 1864, steel engraving, 8 x 12,7/ 7,3 x 11,7 cm. The work is part of the patrimony of the Arts Museum of Brașov.

 

I cherish the Transylvanian spirit, whose manifestations – from Școala Ardeleană to Blaga – represented for us the real process of modernization, of occidentalization and of integration in the Europe of the spirit. (Mircea Zaciu)

* * *

There couldn’t have been a better way to commemorate the personality of the great professor and prestigious literary critic and historian Mircea Zaciu (1928-2000) than the reissue of this massive book with its beautiful title, that seems even more resounding this year, when we celebrate the Great Union Centennial. Nine decades after the Professor’s birth, the reading public of today can discover or resuscitate in these vibrant pages an exemplary figure of a man and a writer. A figure that is, indeed, representative for all that is thought of as emblematic for the Transylvanian spirit, defined and remembered as such in the volume’s epigraph, employing Lucian Blaga’s well-known formula: “To be a Transylvanian means to think a thought through.”
Mircea Zaciu affirms, from the very first lines, his profound sense of belonging to the Transylvanian area of Romanian spirituality, to which he feels tied by his “descent and formation” and in whose emblematic value he believes; all this does not necessarily come from an impulse to turn to an idealized and mythologized past – as is often the case –, but is an attempt to extract relevant lessons from the cultural memory of this land: Romania’s pathetic and somber province is interrogated from every one of its creative angles in order to provoke the answers we now need. (Ion Pop)

Comentarii: 0