Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Istorie contemporană

Italia-România. O bibliografie cât o istorie
Italia-România. O bibliografie cât o istorie
  • An apariție: 2020
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-375-4
  • Format: 21x29,7cm
  • Pagini: 824

Preț: 100.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

În amintirea Academicianului Nicolae Edroiu

Proiect editorial apărut sub egida Universității Babeș-Bolyai și Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române

Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. Univ. Dr. Vasile Pușcaș

Acest op de bibliografie bilaterală este publicat în succesiunea aniversării Centenarului Marii Uniri. Jubileul de un veac de trăire românească, în cuprinderea unificată a țărilor (în sens medieval și premodern) și teritoriilor în care poporul nostru a trăit și s-a conturat genetic și cultural, este necesar să fie relaționat, în plan intelectual, cu elementele care au influențat în durată medie și lungă dezvoltarea națiunii. Or, unul dintre elementele cu puternică incidență – quasigenetică și culturală – în istoria țării noastre, privit din diferite perspective și în diverse epoci, este cel italian.
Bibliografia de față vine ca o continuare și dezvoltare a Bibliografiei istorice româno-italiene, publicată în 1997 de Veronica Turcuș, un succes tăcut pentru acel moment al relațiilor bilaterale în dinamică cultural-științifică. De atunci însă, după două decenii, am sesizat nevoia acută a unui ghidaj bibliografic în noianul de apariții editoriale care au explodat, mai cu seamă de la începutul celui de-al doilea mileniu.
Bibliografiile tematice, în cazul acesta una prevalent istorică, sunt o evidență a bibliologiei din epoca târziu modernă, dar nu și-au pierdut din utilitatea educativ-culturală nici astăzi. Interconectarea și globalizarea, inerente revoluției telematice din ultimele decenii, solicită o cantitate tot mai mare de informații, dar de multe ori de nișă, dincolo de generalitatea placidă tipică informațiilor prezente în cărțile, interfețele sau site-urile cu fizionomie enciclopedică. Cercetătorul ambițios și curios are nevoie de o profunzime informativă pe care numai un aparat bibliografic profesionist poate să i-o ofere. Din această evidență a plecat și intenția noastră de a relua la altă scară, după două decenii, un demers bibliografic care s-a dovedit a fi valid și durabil. Desigur, avem în vedere în continuare butada, plină de miez, pe care unul dintre cei mai dedicați paladini ai istoriei României din Italia, Lauro Grassi, ne-o spunea acum peste 20 de ani: „O bibliografie este mereu citită, dar nu este niciodată citată!” Asumându-ne cu responsabilitate ipostaza de a fi citiți, chiar și fără a fi citați, am purces la un „recensământ” bibliografic, după o pauză aproape bidecenală, pentru a oferi unei alte generații de istorici și oameni de cultură un instrument de bază în cercetarea relațiilor, raporturilor, interferențelor și schimburilor culturale italo-române și româno-italiene.
Prezenta lucrare a solicitat trei ani intenși de trudă bibliografică, de la observarea sistematică ori nesistematică a bibliografiilor naționale sau tematice, până la lecturi încrucișate ale notelor de subsol ori a unor reviste de nișă, de la despuierea cataloagelor marilor biblioteci din România și Italia, la „perierea” memoriilor științifice și listelor bibliografice ale diferitelor personalități care au trudit pe ogorul cultural româno-italian.
Trebuie să semnalăm faptul că nici Italia, nici România nu dețin în mod funcțional un sistem informatic centralizat, deschis accesului tuturor doritorilor, care să arhiveze bibliografic tot ceea ce a fost imprimat pe teritoriul național și să faciliteze astfel munca cercetătorilor focusați pe subiecte particulare, făcând desuetă sau oricum non-prioritară editarea bibliografiilor tematice.
Din păcate, tehnologizarea ce acompaniază viața noastră în ultimele două decenii nu a reușit să desțelenească prea mult hățișul bibliografic bilateral, fiind nevoie de multe și epuizante verificări între informațiile oferite de marile platforme academice de tipul „Google scholar” sau „Academia.edu” și realitatea editorială. Sunt titluri semnalate în faza preparatorie a lucrării care însă nu au putut fi definitivate în etapa de pregătire pentru tipar. Pentru a nu impieta asupra unor autori și a unor scrieri ale acestora, cărora nu le-am putut de obicei determina numărul de pagini, am decis sa le includem cu speranța că, semna­­lându-le, utilizatorii bibliografiei vor reuși să completeze elementele lipsă la sediul bibliotecilor tematice (de istorie, artă, științe) în care se vor documenta.
În interiorul acestui concentrat bibliografic, după lungi dezbateri în duet determinate de dorința de a da o formă cât mai cuprinzătoare, dar care să mențină caracterul de bibliografie istorică în sens larg, am decis să inserăm următoarele categorii de realizări livrești cu destinație publică și vestimentație editorială finită:

  1. lucrări ale autorilor italieni privind România și românii publicate în limbile italiană și română;
  2. lucrări ale autorilor români privind Italia și italienii publicate în limbile română și italiană;
  3. lucrări ale unor autori străini privind România și românii publicate în limba italiană;
  4. lucrări ale unor autori străini privind Italia și italienii publicate în limba română;
  5. lucrări ale unor autori italieni privind România și românii apărute în limbi străine;
  6. lucrări ale unor autori români privind Italia și italienii apărute în limbi străine;
  7. lucrări ale unor autori italieni, străini și români traduse și/sau scrise în limba română fără referire la România/români sau Italia/italieni, publicate în Italia;
  8. lucrări ale unor autori români, italieni și străini traduse și/sau scrise în limba italiană fără referire la România/români sau Italia/italieni, publicate în România;
  9. lucrări ale unor autori străini privind relațiile româno-italiene, argumente italo-române sau personalități din ambele țări publicate în alte limbi decât româna și italiana;
  10. lucrări coordonate/editate de specialiști români și italieni în alte țări decât România sau Italia cu conținut referitor la argumente româno-italiene;
  11. lucrări în limbile română, italiană sau limbi străine care sunt conexate cu conceptul de Roma antică, Sfântul Scaun/succesorii lui Petru și Città del Vaticano.

Din motive pendinte de bogăția materialului bibliografic recenzat, dar și a varietății sale extraordinare am decis să segmentăm bibliografia în calupuri mari, pe teme cu caracter clasic, opinând că o tranșarea minuțioasă a vocilor strânse în acest volum ar fi creat dezechilibre și ar fi pus în evidență discrepanțele existente de partea română sau italiană pe anumite teme și fronturi de cercetare. Pentru a fi expliciți vom da și un exemplu: există în istoriografia și cultura italiană un interes foarte accentuat pentru dreapta radicală interbelică românească și sedimentele culturale ale acesteia, interes care nu e replicat de cercetarea românească în limba italiană. Dar situația se întâlnește și în alte etape cronologice din relațiile bilaterale ceea ce ne-a determinat să conturăm cât mai cuprinzător calupurile bibliografice pentru a primi omogenitatea necesară.
În raport cu precedentul op bibliografic realizat de Veronica Turcuș, prezenta bibliografie a crescut de aproximativ trei ori, de la 6.695 titluri la 20.241 de titluri. Este un salt uriaș ca urmare a dezvoltării accentuate a interesului cultural-istoric reciproc, dar și a modalității de selecție a materialului livresc. Dacă Bibliografia istorică româno-italiană din anul 1997 a fost concepută riguros istoric, prezenta lucrare face loc unor elemente corelate istoriei în sens mai larg incluzând elemente de antropologie, economie, istoria limbii și literaturii, sociologie și teologie. Nu ne‑am propus însă să extindem foarte mult aria de cuprindere deoarece materialul de avut în vedere devenea greu gestionabil și nu mai răspundea profilului istoric al bibliografiei.
Ideea acestei cărți nu a fost doar a noastră. Impulsurile au mai venit din două direcții. De la domnul academician Nicolae Edroiu, magistrul transilvan al științelor auxiliare ale istoriei și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, plecat dintre noi mult prea devreme, a venit recomandarea de a continua cu devotament slujirea bibliografică atât de bine reprezentată de istoricii din Cluj. De la domnul prof.univ.dr. Vasile Pușcaș, șeful sectorului de istorie universală de la același Institut „George Barițiu”, a venit încurajarea constantă pentru evidențierea racordării istoriei naționale la vibrațiile continentului nostru în toate epocile istorice. Amândurora recunoștința noastră!
Această carte este dedicată amintirii luminoase și nepieritoare a domnului academician Nicolae Edroiu. (Autorii)

* * *

Cuprins

Cuvânt înainte

Notă tehnică

Abrevieri

I.  BIBLIOGRAFII. DICŢIONARE.  ENCICLOPEDII. SINTEZE. GENERALITĂŢI

A. Bibliografii

B. Dicționare

C. Enciclopedii, atlase

D. Sinteze. Generalităţi. Limbă. Religie. Varia

II.  PUBLICAȚII DE IZVOARE

III.  ANTICHITATE

A. Arheologie

B. Epigrafie

C. Istorie politică, militară, economie, cultură, religie

IV.  EVUL MEDIU

A. Istorie politică și militară

B. Istorie socială și economică

C. Istoria culturii

D. Istoria religiei, creștinism, instituții ecclesiale

V.  LUMEA MODERNĂ

A. Istorie politică, militară, ideologie

B. Istorie socială și economică

C. Istoria culturii

D. Religie, creștinism, instituții ecclesiale

VI.  EPOCA CONTEMPORANĂ

A. Istorie politică, militară, ideologii

B. Istoria societății, economie, comerț

C. Istoria culturii, istoria ideilor

D. Religie, creștinism, instituții ecclesiale

INDICE DE AUTORI

* * *

Veronica TURCUȘ (n. 1974) este cercetător științific gr. I la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj‑Napoca al Academiei Române.
A urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca (1992‑1997). Studii doctorale la Scuola Normale Superiore din Pisa (1999‑2001). Doctor în istorie la Scuola Normale Superiore din Pisa (decembrie 2001).
A efectuat stagii îndelungate de cercetare în arhivele și bibliotecile din Italia (Roma, Vatican, Florența, Pisa, Milano, Veneția, Napoli) și Franța (Paris, Auxerre, Pontigny).
Bursieră la Accademia Nazionale dei Lincei, Italia (2008‑2013).
Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 2000 pentru contribuția științifică la ediția jubiliară a Bibliei lui Samuil Micu (1795), apărută la Tipografia Vaticana, Roma, 2000.

 

Șerban TURCUȘ (n. 1969) este conf. habil. dr. la Facultatea de Istorie‑Filosofie a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca.
A urmat cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca (1988-1993). Bursier al guvernului României pe lângă Archivio Segreto Vaticano și Biblioteca Apostolica Vaticana (1995‑1996).
Doctor în istorie al Universității „Babeș‑Bolyai” din Cluj‑Napoca (2000).
Prim colaborator și atașat cultural la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun (2002‑2006).
Crucea de Ofițer al Ordinului Suveran Militar de Malta (2005), Comandor al Ordinului „Sfântul Grigore cel Mare” al Sfântului Scaun (2006).
Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 2000 pentru contribuția științifică la ediția jubiliară a Bibliei lui Samuil Micu (1795), apărută la Tipografia Vaticana, Roma, 2000. Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române pe anul 2011 pentru cartea Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI‑XIV). Evaluare statistică, Evoluţie, Semnificaţii, vol. I‑II, Editura MEGA, Cluj‑Napoca, 2011.

 

Comentarii: 0