Proiect editorial apărut la 80 de ani de la Dictatul de Viena, sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders
Fotomontaj coperta I: Miniştrii de externe ai Italiei şi Germaniei, Galeazzo Ciano şi Joachim von Ribbentrop, pe terasa Palatului Belvedere din Viena
Concept grafic: Ciprian Butnaru
Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

„La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, atât occidentalii, cât și sovieticii au ajuns la concluzia comună că o mai bună frontieră etnică între România și Ungaria decât cea trasată prin Tratatul de la Trianon nu era posibilă. Această decizie venea însă după o tragedie istorică trăită de locuitorii Transilvaniei (români, maghiari, evrei, germani etc.) în perioada 1940-1944. A fost o experiență traumatizantă atât pentru populaţia României, cât și pentru cea a Ungariei. Începând cu 1943, Transilvania preocupa tot mai insistent Cancelariile de la Moscova, Londra și Washington. În cele mai multe cazuri, interesul Marilor Puteri a fost să manevreze state din Europa Centrală pe bază de aspirații teritoriale, uneori camuflate în lozinca «drepturilor pentru minorități». Transilvania continua să fie văzută tot ca un teritoriu de compensație! În fapt, cazul «arbitrajului» și «medierii» germano-italiene în problema Transilvaniei (1940-1944) a avut mai puțin de a face cu drepturile reale ale vreunei minorități (în afară poate de cea germană), căci populația Transilvaniei a trăit toate suferințele, de la coșmarul asasinatelor în masă (românii din Transilvania de Nord), la refugieri, expulzări, pierderi de bunuri și frustrări neînchipuite, așa cum o demonstrează chiar rapoartele celor două comisii mixte germano-italiene inserate în acest volum. Și, în plus, a contribuit  la agravarea raporturilor dintre România și Ungaria, cu consecințe pentru ele și pentru această parte a Europei încă insuficient relevate de investigația istoriografică.” (Vasile Pușcaș)

* * *

Cuprins

Cuvânt-înainte
Dictatul de la Viena, Transilvania ca teritoriu de compensație (1940-1944)
Introducere
„Transilvania și iar Transilvania”
Context internațional și intern
Reacții la dictatul de la Viena (30 august 1940)
Ocuparea Transilvaniei de Nord
Comisia Altenburg-Rogeri
Comisia Hencke-Rogeri
Încheiere
Documente
Summary. The Vienna Dictate, Transylvania and Romanian-Hungarian Relations (1940-1944)
Index

* * *

Lista documentelor

1. Decizia „arbitrală” a lui Ribbentrop și Ciano pentru România și Ungaria (Viena, 30 august 1940).
2. Explicațiile ministrului Raoul Bossy (19 septembrie 1940) despre decizia germano-italiană de la Viena, din 30 august 1940.
3. Nota Legației Germaniei în România, adresată Ministerului Afacerilor Străine al României, despre decizia guvernelor Germaniei și Italiei de a trimite în România și Ungaria o Comisie de anchetă, 14 octombrie 1940.
4. Raportul Consulului general Ion Chinezu (Consulatul General al României în Cluj) despre situația din Cluj, 17 octombrie 1940.
5. Nota ministrului Afacerilor Străine, Mihail Sturdza, despre prima întâlnire cu Comisia mixtă germano-italiană, 16 octombrie 1940.
6. Notă privind itinerariul Comisiei germano-italiene în Transilvania, 17–27 octombrie 1940.
7. Raportul ministrului Gheorghe Davidescu despre activitatea Comisiei mixte germano-italiene în Transilvania, 29 octombrie 1940.
8. Raportul Comisiei Altenburg-Rogeri, 31 octombrie 1940 (extras).
9. Recomandările guvernelor Germaniei și Italiei pentru guvernele României și Ungariei, urmare a investigației Comisiei Altenburg-Rogeri, 3 decembrie 1940.
10. Răspunsul Guvernului român la conținutul Raportului și Recomandărilor Comisiei Altenburg-Rogeri, 4 decembrie 1940.
11. Telegramă a Legației României în Germania, adresată ministrului Afacerilor Străine, Mihai Antonescu, despre politica estică a României, 19 iulie 1941.
12. Telegramă a Legației României în Germania, transmisă Ministerului Afacerilor Străine, despre articolul „Basarabia din nou românească”, publicat în presa germană, 31 iulie 1941.
13. Raportul Legației României în Germania, adresat ministrului Afacerilor Străine, Mihai Antonescu  (9 august 1941) despre participarea Ungariei la războiul antisovietic.
14. Telegramă a Legației României în Germania (9 octombrie 1941), despre discuțiile ministrului Raoul Bossy cu oficiali ai Ministerului de Externe german.
15. Raport despre presa ungară privind situația maghiarilor din Transilvania de Sud, Ministerul Afacerilor Străine al României, 17 februarie 1942.
16. Răspunsul vicepremierului și ministrului Afacerilor Străine, Mihai Antonescu, la scrisoarea ministrului Legației Germaniei în România, von Killinger, privind sesizarea despre rechiziționarea de alimente de la maghiarii din România, 23 iunie 1942.
17. Notă de convorbire între Mihai Antonescu, vicepremier și ministru al Afacerilor Străine, și șefii Legațiilor Germaniei și Italiei în România cu prilejul prezentării Comisiei Hencke-Rogeri, 27 august 1942.
18. Notă de convorbire între Gheorghe Davidescu, Secretar general al Ministerului Afacerilor Străine, și delegații speciali ai Guvernelor Germaniei și Italiei – Hencke și Rogeri, 29 octombrie 1942.
19. Telegramă a Legației României în Germania despre stadiul elaborării raportului Comisiei Hencke-Rogeri, 2 decembrie 1942.
20. Raportul ministrului Raoul Bossy (Legația României în Germania), „Problema Transilvaniei în lumina politicei germane”, adresat lui Mihai Antonescu, vicepremier și ministru al Afacerilor Străine, 3 decembrie 1942.
21. Notă Verbală a Legației Germaniei în România, pentru ministrul Afacerilor Străine, prin care se transmite Raportul și Recomandările Comisiei Hencke–Rogeri, [3] martie 1943.
22. Raportul Comisiei Hencke-Rogeri, 8 februarie 1943.
23. Recomandări pentru Guvernul Ungariei, urmare a investigației Comisiei Hencke-Rogeri (8 februarie 1943).
24. Recomandări pentru Guvernul României, urmare a investigației Comisiei Hencke-Rogeri (8 februarie 1943).
25. Memoriu privind noile instrucțiuni pentru funcționarea comisiilor mixte germano-italiene în Transilvania de Nord și Sud, urmare a concluziilor Comisiei Hencke-Rogeri (8 februarie 1943).
26. Memorandum (nedatat) [iulie 1944 – n.n.], Ministerul Afacerilor Străine, despre efectele dictatului de la Viena (30 august 1940) asupra regiunii Transilvaniei de Nord, cedată Ungariei de România.

* * *

VASILE PUȘCAȘ este profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și cercetător la Institutul de Istorie „George Barițiu” al  Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca. Din 2011 este Profesor Jean Monnet Ad Personam. Începând cu anul 2000 a predat și la International University Institute for European Studies (IUIES) în Gorizia/Trieste (Italia). Este membru în Board-ul mai multor organizații profesionale din domeniul Relațiilor Internaționale și Istoriei Contemporane. Între 1991 și 1994 a fost diplomat al României în New York și Washington, D.C. Din decembrie 2000 și până la sfârșitul negocierilor de aderare cu UE (decembrie 2004), a fost negociatorul-șef al României, membru al Guvernului României. Între 2000 și 2008 a fost membru al Parlamentului României. Între decembrie 2008 și octombrie 2009 a fost ministru al Afacerilor Europene în Guvernul României. Cărți publicate: Dr. Petru Groza – pentru o „lume nouă” (1985, ediție topită), Alma Mater Napocensis – Idealul universităţii moderne (1994), Al Doilea Război Mondial. Transilvania şi aranjamentele europene. 1940-1944 (1995), Pulsul istoriei în Europa Centrală (1998), Căderea României în Balcani (2000), Relaţii internaţionale contemporane (2003), Speranţă şi disperare – Negocieri româno-aliate, 1943-1944 (1995, 2003), Universitate-Societate-Modernizare (1995, 2003, 2019), Negociind cu Uniunea Europeană, 6 volume (2003-2005), „Sticks and Carrots”. Regranting the Most-Favored-Nation Status for Romania (USA Congress, 1990-1996)/„Bastoane şi Morcovi”. Reacordarea Clauzei Naţiunii Celei Mai Favorizate (Congresul SUA, 1990-1996) (2006), European Negotiations. A Case Study: The Romania's Accession to EU (2006), Relaţii internaţionale/transnaţionale (2005, 2007), România şi iar România. Note pentru o istorie a prezentului (2007), România spre Uniunea Europeană. Negocierile de aderare (2000-2004) (2007), România: de la preaderare la postaderare (2008), Teme europene (2008), Euro-Topics (2009), International/Transnational Relations (2009), Managing Global Interdependencies (2010), Europa în criză (2011), Uniunea Europeană. State-Pieţe-Cetăţeni (2011), Spiritul european, azi (2012), EU Accession Negotiations (A Handbook) (2013), Negocieri pentru parteneriate (2016), România şi calea de viaţă europeană (2017), Philip E. Mosely despre Transilvania și Basarabia (2017), Iuliu Maniu văzut de românii americani (2018), Marea Unire – 1918 – România Mare (2018).