Proiect editorial apărut sub egida Asociaţia „Vechiul Cluj”
Coordonatorul volumului: Tudor Sălăgean
Coordonatorii proiectului: Sebastian-Iacob Moga, Victor-Eugen Salcă
Prefaţă de Sebastian-Iacob Moga

Colecția Clujul din cuvinte este coordonată de Irina Petraș

Iată-ne, acum, la al doilea volum din seria „Povești despre Cluj”! De la bun început, ne-am impus respectarea câtorva principii: materialele publicate în carte nu pot fi fantezii sau invenții, chiar dacă unele dintre ele au un anumit grad de subiectivism, reprezentând amintiri personale ale invitaților la întâlnirile noastre. De asemenea, autorii textelor publicate în volume trebuie să fi participat la cel puțin una dintre întâlnirile noastre cu publicul, desfășurate sub aceeași egidă: „Povești despre Cluj”. Eu însumi mi-am amintit cu plăcere secvențe de viață din copilăria mea, pe care nu le pot uita nicicum și care au marcat generația din care fac parte. Țin minte că am văzut filmul lui Ciulei, „Pădurea Spânzuraților”, la cinema Steaua Roșie: eram doar doi oameni în sală. […] Dar am stat și la coadă la pâine pe cartelă și la juma’ de pachet de unt, atunci, în comunism... Toate acestea și multe altele mi le-am adus aminte pe parcursul frumoaselor seri găzduite de întâlnirile „Povești despre Cluj”, aflate în anul 2016 la a III-a ediție. (Sebastian-Iacob Moga)

* * *

În urmă cu 700 de ani, în 19 august 1316, Clujul era ridicat de regele Carol Robert de Anjou la rangul de oraș (civitas), moment culminant al unei lupte pentru libertate purtate timp de patru decenii […].

Nici un simbol nu ar putea fi mai potrivit pentru a ilustra această epocă a istoriei clujene decât statuia Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, realizată în 1373 de frații clujeni Martin și Gheorghe pentru palatul regal din Praga [...].

Meșteșugari, negustori, soldați sau artiști, clujenii secolului al XIV-lea erau animați de spiritul adevăraților luptători pentru libertate. O luptă pe care nu au abandonat-o niciodată, nici chiar când au fost singuri împotriva tuturor. (Tudor Sălăgean)

* * *

Dacă deja ne-am format niște puncte de vedere din diversele lecturi, care ne-au oferit o imagine ce ne încântă, atunci cu greu vom vrea să privim trecutul prin alte lentile. „Schimbarea lentilelor” reprezintă, până la urmă, cea mai mare provocare pentru fiecare dintre noi, în acest context al interesului față de istoria locală, regională sau națională ori, poate, universală. Fiecare istoric are propriul set de „lentile” pe care le folosește, și de multe ori acestea nu se potrivesc cu cele ale altor colegi de breaslă. Dar asta este frumusețea scrisului istoric: nu există un adevăr singular, ci o poveste […].

„Lentilele” personale s-au oprit și asupra a ceea ce definim cu un termen larg ca infracționalitate medievală și, fiind ardelean, desigur am ajuns să mă aplec asupra acestui spațiu atât de bogat din multe puncte de vedere. (Mihai Florin Hasan)

* * *

Cuprins

Sebastian-Iacob Moga: Prefață

Tudor Sălăgean: Cluj 1316-2016: 700 de ani de libertate

Mihai Florin Hasan: Clujenii, falsurile și abuzurile. Câteva întâmplări mai puțin fericite din Evul Mediu

Alexandru Simon: Timpul, tradiția, trădarea și tiranul

Gabriel-Virgil Rusu: Război în familia Báthory. Conspirația nobiliară de la Cluj din anul 1594

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici: Hoștezenii – vechii grădinari ai Clujului

Lukács József: Comori și căutători de comori în „Orașul Comoară”

Varga Attila: Pákei Lajos, arhitectul șef al Clujului în Belle Époque. Reflecții intime

Horațiu Damian: Palatul plăcerilor interzise

Tiberiu Fărcaș: Casa Presei din Clujul interbelic

Bogdan Stanciu: 1 iulie 1923. Primul meci de fotbal al naționalei României la Cluj

Dan-Sorin Popescu: Automobile clujene

Bogdan Stanciu: Rudolf Palocsay, povestea din spatele numelui

Ioan Ciorca: Fragmente din „cutia cu amintiri”

Sorin Grecu: „Omul cu ciocanul” și alte crime ale Clujului, relatate de dr. Iuliu Andrei, cel mai vechi procuror criminalist din România