Texte semnate de: Lucia Hossu Longin, Cristian Colceriu, Victor Eugen Mihai Lungu, Tit-Liviu Domșa, Aurel Coltor, Răzvan Rotta.

Filmul profesorului Răzvan Rotta a făcut înconjurul Europei. I-a uimit pe francezi. I-a şocat pe germani. Dincolo de durerea adâncă ce ne-o produc şi azi, cele 21 de fotograme din Piaţa Libertăţii reprezintă singurele documente de necontestat ale represiunii. Documente imposibil de mistificat. Dacă morţii nu mai pot vorbi, dacă gloanţele extrase au fost retuşate, cum s-a întâmplat la Timişoara, dacă ordinele pot fi interpretate, iar cei vinovaţi au devenit, din acuzaţi, autori de cărţi şi de tratate despre revoluţia română, filmele lui Răzvan Rotta rămân cea mai tulburătoare probă a confruntării din decembrie 1989. (Lucia Hossu Longin)

* * *

Au trecut cincisprezece ani... Mulţi? Puţini? Silviu Brucan spunea, în 1990, că ne trebuie... 20 de ani pentru a intra în rândul lumii. M-am supărat pe el! Rău de tot! Acum mă gândesc: „Oare reuşim în următorii cinci ani să ajungem acolo unde zicea el?”
Au fost ani lungi, şi cu bune, şi cu rele. Cu sacrificii. Au meritat oare? Au meritat sacrificiile din anii tranziţiei? Dar sacrificiile din decembrie 1989? Aş zice, da! Aş zice, nu!
Cred acum, în decembrie 2004, că atunci, în decembrie 1989, NU trebuiau să moară oameni. Istoria şi-ar fi urmat cursul şi fără ca atâţia clujeni să treacă în rândurile drepţilor cu mult înainte de soroc.
Şi atunci? De ce-au murit totuşi? De ce? Cred c-au fost jertfele comunismului, ale îndoctrinării şi îndobitocirii noastre, astfel încât nişte necăjiţi de soldaţi şi ofiţeri ai Armatei Române să poată crede că aceşti curajoşi cu piepturile şi mâinile goale sunt periculoşii duşmani ai... cui? AI CUI?
Şi, de teamă să nu-l supere pe „comandantul suprem”, au tras! Cu puşca! Cu gloanţe adevărate, de război! Mai poţi azi să crezi că un român îşi încarcă arma cu gloanţe ucigaşe împotriva altor români? Sigur, nu! Iar asta este Victoria noastră, a tuturor acelora care în 21 Decembrie 1989 începeam să credem că... poate, poate vom fi liberi, liberi să gândim, liberi să vorbim, liberi să scriem, liberi să călătorim, liberi să ştim ce vom face cu... libertatea noastră. (Răzvan Rotta, decembrie 2004)