Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Cărți-Eveniment

Inflexiuni. Dialoguri
Inflexiuni. Dialoguri

Etichete:




Autor(i):




  • An apariție: 2022
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-817-9
  • Format: 13x21
  • Pagini: 276

Preț: 50.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Laura T. Ilea în dialog cu Ruxandra Cesereanu, Aurel Codoban, Erik Bordeleau, Horea Poenar, Augustin Cupșa, Adrian Florin Pop, Elena Vlădăreanu, István Téglás, Alexander Baumgarten, Zoltán Néda, Cristian Presură, Corin Braga, Călin-Andrei Mihăilescu și Doru Pop

 

Dialogurile de față au o poveste incitantă, pe care voi încerca să o rezum aici. Ele au adunat împreună oameni, locuri, conjuncturi, epoci chiar, având în vedere că ultimele două s-au desfășurat în plină criză pandemică.
Să încep așadar cu începutul: Inflexiunile au fost mai întâi gândite ca niște evenimente recurente, urmând să aibă loc la Cluj, iar conceptul lor s-a reformulat de mai multe ori de la momentul inițial. M-am consultat cu prietenele mele Ruxandra Cesereanu și Cristina Eșianu Farcaș, iar apoi cu Anda Vișan, am dezbătut și redezbătut formula cea mai explozivă pentru niște dialoguri interdisciplinare care, nestrunite cum trebuie, ar fi putut să producă un mare haos ideatic. Aceasta pentru că interdisciplinaritatea e interesantă, însă uneori mult prea proteică pentru a da roade.
Formula care s-a impus încetul cu încetul a fost cea în care subiectul își crea cadrul, precum și interlocutorii. Concepute inițial pe o axă temporală regulată, o dată la o lună și jumătate, dialogurile s-au mulat încetul cu încetul pe structura vremurilor pe care le-am trăit în ultimii doi ani. Tangențiale și intempestive, spontane și îndelung pregătite, pline de seriozitate, dar și de ireverență. Cred că ceea ce mi-am dorit cel mai mult de la ele a fost crearea unui anumit spirit, a unei stări afective de așteptare, a unui eveniment care nu poate fi preîntâmpinat. Ceea ce putea fi pus în scenă erau doar condițiile acestui eveniment, etica și orientarea lui.
Vorbind despre acești din urmă vectori ai evenimentului, va trebui să amintesc faptul că cea mai grea a fost alegerea titlului. Până la urmă, cum însăși ideea de eveniment se află în centrul spiritului SenseLab, am discutat cu Erin Manning și i-am propus ca dialogurile să poarte amprenta publicației acestui laborator de cercetare-creație atât de neobișnuit, în cadrul căruia am activat atâția ani. Inflexions-Inflexiuni. Mai ales că unul dintre dialoguri, desfășurat în septembrie 2019, l-a avut ca invitat pe Erik Bordeleau, colaboratorul meu de lungă durată de la SenseLab.
Celelalte coordonate s-au impus de la sine: cafeneaua alternativă Ceramic Cafe de la Cluj era spațiul ideal pentru astfel de dezbateri. Un spațiu iubit de studenți și care scotea universitatea în afara cadrelor ei obișnuite. A fost ideea îndelung susținută de Adrian Tușa și de Corina Ilea, creatorii Ceramic Cafe, care, atunci când afluxul publicului la primul eveniment, în aprilie 2019, intitulat Despre distopia lumii de azi, a depășit cu mult așteptările noastre, iar scaunele s-au dovedit insuficiente, au propus extrem de degajați ca lumea să se așeze pe jos. Ceea ce s-a și întâmplat. Nonșalanța evenimentelor Inflexiuni li se datorează  și lor. Tinerii au urmărit discuțiile de pe treptele Ceramicului, s-au conectat, unii dintre ei, la transmisia live. Am înțeles atunci cât de necesare erau astfel de dezbateri.
Cum am menționat în introducerea mai multor dialoguri, am invitat de obicei unul dintre cei doi interlocutori la discuție, iar acesta îl propunea la rândul său, în funcție de subiect, afinități, ritm, interese intelectuale, pe cel de al doilea. În câteva rânduri pasul în doi nu s-a concretizat, formula finală dialogală fiind în egală măsură cea mai căutată și cea mai naturală cu putință.
EBS Radio s-a alăturat rapid acestui proiect, invitându-ne adesea, pe mine sau pe invitații mei, să vorbim despre subiectul respectiv, în ziua evenimentului. Anca Brășfălean a fost mereu o gazdă curioasă și provocatoare. Îmi amintesc de asemenea figura lui Emanuel Lupașcu-Doboș, care a consemnat cu atenție, inteligență și spirit critic câteva dintre incursiunile noastre inflexionare și le-a publicat pe Bookhub.ro, la sugestia Nonei Rapotan. Ulterior, patru dintre aceste dialoguri au fost publicate în revista Steaua, la sugestia Ruxandrei Cesereanu, transcrise fiind de masteranzi și doctoranzi ai Departamentului de literatură comparată de la Cluj – Constantin Tonu, Maria Barbu, Andreea Stoica și Maria Fărîmă. Acestora li s-a alăturat Ion Pițoiu, pentru transcrierea unuia din dialogurile nepublicate în Steaua. Maria Barbu și Constantin Tonu au preluat ultimele două dialoguri, desfășurate în condiții mai speciale: cel despre Știința voioasă a avut loc pe platforma Zoom pe data de 27 aprilie 2020, la cinci luni distanță față de dialogul precedent, al Lumilor secundare, și la mai mult de o lună de la închiderea pandemică planetară. Iar cel despre Politicile corpului a avut loc în septembrie 2020, pe terasa Ceramic Cafe București, de data aceasta cu puțină vreme înainte ca terasele, cafenelele, cinemaurile și teatrele să fie închise, în toamna anului 2020, datorită creșterii alarmante de cazuri Covid-19, imposibil de stăpânit la acel moment, în lipsa vaccinului.
Inflexiunile vor continua, chiar dacă au făcut o pauză de un an. De aceea cred că e un bun moment – cel de a consacra un volum acestei prime runde de dezbateri pasionante. Pasionante atât pentru cei care s-au prin în joc, întrucât au fost de multe ori luați pe sus de patosul discuțiilor și de neașteptatul reflecțiilor care se desfășurau acolo, pe viu. Dar și pentru cei care au participat la ele.
Recitind acum, pentru publicare, întregul volum, mi-am dat seama că, prinsă fiind în dinamica discuțiilor, mi-au scăpat multe idei, nuanțe, dar mai ales corespondențe între dialoguri. Am observat, retrospectiv, că ideile dintr-un dialog erau preluate și duse mai departe într-altul. Că anumite referințe culturale reveneau, în diferite ipostaze: de exemplu, referința la filmul Touch me not al Adinei Pintilie apare și în dialogul despre Distopia lumii de azi, prin prisma imposibilei, distopicei intimități, dar și mai târziu, în Politicile corpului, prin prisma vulnerabilității, a expunerii lui. De asemenea, referințe la o carte importantă pentru aceste dezbateri, Light. Paradigms for Scientific and Religious Thinking, despre care am vorbit și la EBS Radio, apare și în dialogul despre spațiu și timp, dar și în cel despre Lumi secundare, întrucât volumul face distincția dintre experiență, irepetabilă, și experiment, care presupune postulate și repetabilitate. Inutil să vorbim despre Nietzsche și Știința voioasă. Desigur, multe alte referințe s-au strecurat printre rânduri; am menționat acestea pentru a pune în evidență recurența, circularitatea, terenul pe care s-au articulat idei surprinzătoare.
Polii culturali implicați în dialoguri au fost diverși, aceștia incluzând Editurile Școala Ardeleană, Humanitas, Polirom, Idea Design & Print, Zeta Books, asociația Unfold Motion, laboratorul de creație SenseLab, centrele Phantasma și Ekphrasis. Desigur, și revista Steaua, care a publicat o parte a dialogurilor. Școala Ardeleană a preluat cu entuziasm ideea conceperii unui volum din toate aceste intersecții ideatice, fapt care va crea cu si­guranță un nou început, întrucât oralitatea inițială va conduce înspre conotații conceptuale novatoare.
Cât privește participanții la dialoguri, aceștia provin, așa cum era inițial imaginat, din domenii extrem de diverse: literatură, filozofie, teatru și film, jurnalism, crypto-economie, arte vizuale, fizică. Dialogurile au fost îndelung pregătite, atât de mine, cât și de participanți, însă, odată puse în scenă, ele au avut percutanța și evanescența dansului nietzschean, menționat în ultimul dialog.
În privința cronologiei – ele nu s-au desfășurat exact așa cum sunt prezentate aici. Dintre cele șapte adunate în acest volum, primul dialog a avut loc în aprilie 2019, iar ultimul în septembrie 2020, însă ordinea lor a fost diferită. Le-am grupat aici pe două mari teme, prima fiind mai degrabă mentalitară, sociologică, literară și artistică – Lumea de azi și impasurile ei; iar cea de a doua având legătură cu știința, așa cum poate fi ea, serioasă sau voioasă – Știință și universuri paralele.
Acum, în privința temelor, ele au depășit cu mult ceea ce explorasem inițial și ne-au condus înspre întrebări și reflecții inepuizabile. Mai mult decât atât, au creat o lume ficțională proprie Inflexiunilor, un spațiu al manifestării care a lăsat, indubitabil, urme.
Iată câteva dintre acestea: distopii tari – distopii flotante; conștiința spectrală, care e însuși instrumentul memoriei. Apoi, vorbind despre misterul distopiilor actuale, o cheie a acestuia ar putea fi ciocnirea simbolurilor cu tehnologia. Atâta doar că în această ciocnire, există în egală măsură ficțiuni creatoare și ficțiuni distrugătoare. Speranța noastră, a unor ființe aflate la început de secol XXI, ar fi ca tehnologia să fie capabilă să inventeze ficțiuni salvatoare, un tip de memorie (emoțională, istorică, justițiară, informațională?) care să supraviețuiască crizelor actuale.
În ritmul aceleiași scrutări a lumii noastre și a dependențelor ei, prestanța incontestabilă a rețelelor sociale a fost decriptată prin prisma nevoii noastre permanente de validare. Putem însă oare controla, guverna aceste dispozitive asupra cărora părem să nu avem nicio putere? Arta, ritualurile spațiului comun, instrumentele prin care identificăm zonele în care emerg noile intensități – sunt posibile forme de supremație, de noi reguli în lumea infinit virtualizabilă.
Periferiile vorbesc despre vămi și validare centrifugă, despre „ranchiuna sedentarilor”, contracarată de apartenențe multiple, în măsura în care acestea sunt posibile.
În sfârșit, Politicile corpului vorbesc despre ceea ce este politic în corp, în dans, în șocul corpului gol, despre amorf și expresivitate, despre monștri și despre catharsis și mai ales despre toate formele în care corpul a fost încarcerat și redus în perioada pandemică.
Partea a doua, dedicată diverselor forme de știință, a pornit de la postulate, de la punctul zero. Cum arată deci o definiție filozofică a timpului care îl numește pe acesta „așteptare a unui eveniment”; dar a spațiului, conotat drept „experiență a atenției”?
În aceeași ordine de idei, Lumile secundare men­ționează „iraționala” eficacitate a matematicii, „miracolul” faptului că aceasta e însuși limbajul naturii, că lumea e ordonată, poate fi descrisă, iar creierul nostru îi poate înțelege legile. De aici se pot proiecta multiversuri, qualia, universuri-reziduu, lumi secundare. Precum și o mare tentație transgresivă: teoria totului.
În sfârșit, ca un arc final, în plină pandemie, Știința voioasă e în egală măsură de un „realism crâncen, visceral”, dar și de un intens vizionarism estetic. Dacă Nietzsche e un profet al viitorului, e această profeție anihilată de promiscuitatea lumii contemporane, perfect ancorată în propriul ei narcisism pandemic? Ireverența gândirii, absurdismul, stand-up comedy, nebunia suprarealistă, dadaismul, râsul nietzschean, hacking-ul filozofic, o gândire de tip viral par a fi câteva trasee de urmat. Iar micile republici imaginare o formă de utopie non-destructivă.
Am insistat asupra acestor câtorva termeni, teme și direcții în care au deambulat discuțiile Inflexiunilor pentru a vă deschide apetitul pentru acest volum neliniștitor, viu, critic și intempestiv. Dar care propune, în egală măsură, noi concepte. Concepte care se vor înscrie, sper, într-o autentică logică virală. (Laura T. Ilea)

* * *

Cuprins

Povestea Inflexiunilor

I. Lumea de azi și impasurile ei

     Despre distopia lumii de azi cu Ruxandra Cesereanu și Aurel Codoban

     Dincolo de dependența de rețelele sociale cu Erik Bordeleau și Horea Poenar

     Periferii cu Augustin Cupșa și Adrian Florin Pop

     Politicile corpului cu Elena Vlădăreanu și István Téglás

II. Știință și universuri paralele

     Spațiu/timp. De la Augustin la Einstein cu Alexander Baumgarten și Zoltán Néda

     Lumi secundare cu Cristian Presură și Corin Braga

     Știința voioasă cu Călin-Andrei Mihăilescu și Doru Pop

Biografii

* * *

LAURA T. ILEA este scriitoare și eseistă. Predă la Departamentul de Literatură Comparată, Universitatea Babeș-Bolyai, este membră în centrele Phantasma, Ekphrasis și Centre d’Études Littéraires et Culturelles sur la Planetarité, Université de Montréal. A publicat două romane (Cartografia lumii de dincolo, Humanitas, București, 2018; Les Femmes occidentales n’ont pas d’honneur, Harmattan, Paris, 2015), un volum de nuvele (Est, Harmattan, Paris, 2008), volume de studii literare printre care Literatura canadiană în infraroșu. Nihilismul feminin (Tracus Arte, București, 2015); Littérature et scénarios d’aveuglement – Orhan Pamuk, Ernesto Sabato, José Saramago (Honoré Champion, Paris, 2013) și un studiu despre filozoful Martin Heidegger (Viața și umbra ei. Întemeierea existențială a cunoașterii, Idea, Cluj-Napoca, 2007). Volumul de eseuri Politiques du désir. Pour une condition relationnelle a apărut în august 2021 la Mimesis Edizioni, în colecția Speculum civitatis.

 

RUXANDRA CESEREANU este poetă, prozatoare, eseistă. Profesor la Departamentul de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia a coordonat ateliere și tabere de scriere creatoare în poezie, proză, scenariu de film (2002-2019). A publicat 9 cărți de poezie, cea mai recentă fiind Scrisoare către un prieten și înapoi către țară (2018). A publicat, de asemenea, 7 cărți de proză scurtă și romane, cea mai recentă fiind romanul-frescă Un singur cer deasupra lor (2013, 2015). A scris cărți experimentale de poezie alături de Andrei Codrescu (Sub­marinul iertat, 2007, 2017) și Marius Conkan (Ținutul Celălalt, 2011). Cărțile ei de poezie și proză au fost traduse în engleză, italiană, maghiară, franceză, bulgară. A publicat 8 cărți de eseu, ultima dintre ele fiind Fugarii. Evadări din închisori și lagăre în secolul XX (2016). A coordonat zece volume colective de eseuri, cel mai recent fiind Herta Müller – un puzzle (2019).

 

AUREL CODOBAN este interesat de semiologie, hermeneutică (dorință, alteritate și iubire) și filozofia religiilor (modele ontologice, răul și gnoza postmodernă). Ține cursuri și conduce doctorate la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” și Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. A publicat, între altele: Repere și prefigurări; Structura semiologică a structuralismului; Filosofia ca gen literar; Introducere în filozofie, Sacru și ontofanie. Pentru o nouă filozofie a religiilor; Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică; Amurgul iubirii. De la iubirea pasiune la comunicarea corporală; Imperiul Comunicării; Corp, imagine și relaționare; Jurnalul Amurgului iubirii

 

ERIK BORDELEAU este filozof, scriitor și teoretician media. De curând a început să lucreze ca cercetător, în cinema și filozofie, la Universitatea NOVA din Lisabona, și este cercetător afiliat la Art, Business and Culture Center al Stockholm School of Economics. A publicat și coeditat mai multe cărți și articole în diferite limbi, la intersecția dintre filozofia po­litică, arta contemporană, world cinema, culture blockchain, finanțe și teorii media. Traducerea în germană a cărții sale, Das Commons des Komunismus. Eine Kartographie, a fost publicată anul acesta la Büchner Verlag (2021). În colaborare cu Saloranta & De Vylder, dezvoltă The Sphere, o infra­structură web 3.0 dedicată procesului de autoorganizare în artele performative.

 

HOREA POENAR este autorul unui roman publicat în 2018, Locuri blînde pentru Aura. E de asemenea autorul unei monografii despre poetul Cristian Popescu (Cristian Popescu – filmat de îngeri, 2001) și a trei volume de studii teoretice (O plimbare de dimineață pe strada Servandoni, 2003; Semnul celor patru. O teorie a interpretării, 2008; Teoria peștelui-fantomă. Zece studii și șapte scurtmetraje despre teorie, 2016). Director al revistei Echinox între 2001 și 2009, timp în care a revitalizat-o și a publicat două ediții ale lucrării fundamentale Dicționar Echinox (în 2004 și în 2008), este conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (unde în prezent este director al unităților UBB pe dimensiunea socio-culturală), iar din 2008 este moderator TVR în cadrul mai multor emisiuni culturale.

 

AUGUSTIN CUPȘA a studiat medicina și s-a specializat ca psihiatru, practicând pentru câțiva ani în București și Paris. A debutat în 2006 cu romanul Perforatorii, apoi a publicat două volume de proză scurtă, Profesorul Bumb și Macii suedezi (2011) și Marile bucurii și marile tristeți (2013), care a fost tradus în limba sârbă (Velike radosti i velike tuge) și reeditat la editura Humanitas în 2021. Ca scenarist a colaborat la adaptarea serialului „În Derivă” (produs de HBO România 2011, 2012) și la scurtmetrajele Ceață (2018) și Fructe necoapte (2019). Romanul Așa să crească iarba pe noi (2017) a fost nominalizat la premiul PEN România, premiul Clubul de Lectură Nepotu’ lui Thoreau și finalist EU Prize for Literature.

 

ADRIAN FLORIN POP a urmat studii de licență și master în pictură, absolvind Facultatea de Arte si Design UVT din Timișoara. Activitatea sa artistică include participări la numeroase expoziții de grup, realizarea expozițiilor personale Temporary Art, la Galeria Subterană, Casa Artelor, Timișoara, 2017, și Co(ll)eziune urbană, organizată la Muzeul Revoluției, Timișoara, 2018. Proiectele sale artistice, expri­mate în genuri diverse – pictură, instalație, asamblaj, cu trăsături neo-expresioniste și neorealiste ironice, cu subtile note subversive –, iau de multe ori forma interactivă a unor practici sociale ce implică anumite categorii limitrofe.

 

ELENA VLĂDĂREANU este scriitoare și jurnalistă, trăiește și lucrează în București. A debutat cu poezie în 2001-2002; de atunci, a publicat mai multe volume de versuri, printre care spațiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (Nemira, 2019). Texte de diferite genuri – poezie, proză, dramaturgie – i-au apărut în mai multe antologii, în România și în străinătate. Cel mai recent volum publicat este August (Editura Nemira, 2021), proză scurtă.

 

ISTVÁN TÉGLÁS a fost actor angajat al Teatrului Odeon, iar momentan este angajat la Teatrul Național din București, unde joacă în douăsprezece spectacole. În calitate de colaborator poate fi văzut în spectacolele de la Arcub, Apollo111, Linotip, Muzeul de Artă Recentă, Point ArtHub, Teatrelli, Unteatru. A participat la mai multe proiecte de dans contemporan și performance. În afara țării, a colaborat în realizarea a două spectacole, Page Out of Order Not a Romanian Cinema la New York și Travellers la Zürich în Elveția. Joacă în ultimele filme ale lui Cristi Puiu (Malmkrog, premiu de regie la Berlinale în secțiunea Encounters) și Corneliu Porumboiu (La Gomera, în selecția oficială a Festivalului de la Cannes). La acesta din urmă a luat premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, la Gala Gopo 2020.

 

ALEXANDER BAUMGARTEN este profesor de istoria filozofiei medievale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A publicat ediții, traduceri comentate și exegeze ale unor autori precum Aristotel (din opera căruia a tradus Politica, Despre suflet și Fizica), Plotin, Augustin, Grigore cel Mare, Anselm, Gerard din Cenad, Bernard din Clairvaux, Toma din Aquino, Godescalc din Nepomuk și alții. Coordonează, la Editura Polirom, colecția „Biblioteca medievală”, în care au apărut din 2003 până în prezent 45 de volume bilingve ale operelor unor autori medievali din tradiția latină, greacă, arabă sau franceză veche. Volumele sale de studii și eseuri conțin reflecții asupra filozofiei antice și medievale, dar și asupra receptării acestora în cultura română: Principiul cerului (Dacia, 2001; ediția a II-a: Humanitas, 2008); Sfântul Anselm și conceptul ierarhiei (Polirom, 2003); Șapte idei înrâuritoare ale lui Aristotel (Humanitas, 2012); Vânătorul cu o singură săgeată (Ratio et revelatio, 2013); Restul ca problemă a filosofiei (Polirom, 2021, în curs de apariție).

 

ZOLTÁN NÉDA este profesor de Fizică Teoretică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A avut mai multe stagii de cercetare în Franța, Ungaria, Italia, SUA, Taiwan, Norvegia și Portugalia. Interesele lui de cercetare se îndreaptă în direcția fizicii statistice și computaționale. A publicat peste 110 articole cotate în Web of Science, multe dintre acestea obținând importanți indicatori scientiometrici, fiind larg popularizate în media. A condus cu succes peste 20 de doctorate în fizică teoretică, studenții lui obținând posturi academice și de cercetare la universități și institute de cercetare renumite din țară și din străinătate. Este interesat de filozofia științei și de fundamentarea unei fizici riguroase, bazate pe postulate și axiome de gândire clare. A fost ales membru extern al Academiei de Științe din Ungaria, a activat ca președinte al Filialei din Transilvania și momentan este directorul Consiliului pentru studiile universitare de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai. A înființat și conduce în prezent Asociația EmpirX pentru promovarea științelor în rândul publicului larg. 

 

CRISTIAN PRESURĂ s-a născut în 1971 la Voineasa și a urmat studiile facultăților de electrotehnică și fizică. A lucrat la Institutul de Fizică Atomică, unde s-a ocupat de instalații electrice și a studiat proprietățile laserilor cu medii active solide. În 2002 a obținut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde a caracterizat proprietățile optice ale sistemelor corelate de electroni. Rezultatele sale s-au concretizat în lucrări publicate în reviste de specialitate: Physical Review BPhysical Review Letters și Science. În prezent este cercetător la compania Philips, Olanda. S-a specializat în domeniul senzorilor medicali. Împreună cu echipa sa, a inventat și introdus pe piață primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. A publicat mai multe zeci de lucrări și brevete de invenție. Cristian Presură are o activitate intensă de popularizare a științei în limba română, scriind articole pentru ziare, reviste și televiziune. Este autorul cărților Fizica povestită (Humanitas, 2014), O călătorie prin univers (Humanitas, 2019) și Care e diferența dintre un copil și un laptop? (Humanitas, 2020). A coordonat lucrarea Istoria fizicii din România, un proiect al Academiei Române. Poate fi urmărit săptămânal cu un nou video pe canalul de youtube „ Cristian Presură”.

 

CORIN BRAGA este profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere și prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Este directorul Centrului de Cercetare a Imaginarului, directorul Caietelor Echinox, coordonator al colecției Mundus Imaginalis la Editura Dacia și al colecției Phantasma la Editura Tracus Arte. Membru corespondent al Academiei de Științe din Buenos Aires, Argentina, membru al Academia Europeae, Londra, vicepreședinte al CRI2i (Centre de Recherches Internationales sur l’imaginaire). A publicat volume de studii și eseuri critice, printre care: Nichita Stănescu – Orizontul imaginar, Imago, 1993, Dacia, 2002, Tracus Arte, 2013; Lucian Blaga – Geneza lumilor imaginare, Institutul European, 1998, Tracus Arte, 2013; Le Paradis interdit au Moyen Âge. 1. La quête manquée de l’Eden oriental, Paris, L’Harmattan, 2004; De la arhetip la anarhetip, Polirom, 2006; Concepte și metode în cercetarea imaginarului (coord.), Polirom, 2007; Du paradis perdu à l’antiutopie aux XVIe-XVIIe siècles, Paris, Classiques Garnier, 2010; Les antiutopies classiques, Paris, Classiques Garnier, 2012; Pour une morphologie du genre utopique, Paris, Classiques Garnier, 2018; Archétypologie postmoderne, Paris, Honoré Champion, 2019. A coordonat Enciclopedia imaginariilor din România, 5 volume, Polirom, 2020. A publicat de asemenea o serie de romane onirice: Noctambulii, roman, Dacia, 1992, 2012; Luiza Textoris, roman, Polirom, 2012; Acedia. Jurnal de vise, Polirom, 2014.

 

CĂLIN-ANDREI MIHĂILESCU (Ph.D, Toronto, 1992) este scriitor și profesor de literatură comparată și filozofie. Dintre cărțile publicate în anii 2010 fac parte Happy New Fear! (București, 2011), Foarță-n față (coord., Timișoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014), Rereading Faces. Festschrift Matei Călinescu (coord., Bloomington, 2016), Ion Stratan, La umbra Greciei în floare (coord., București, 2017), Policing Literary Theory (coord., Leiden, 2018), AFKA (București, 2018), antologiile lui Ion Stratan Criminalii și crinii (coord., București, 2018) și Urechea vorbitoare (coord., București , 2019), De-a lungul, latul și-n înaltul lumilor lui D.R. Popa (coord., București, 2019) și a doua ediție a Țării europsite (București, 2020). În lucru: cîteva volume de poezie în română, engleză și franceză, Un mundo astrocéntrico (eseuri; în spaniolă), Bephoria (proză; în engleză) și tetralogia Erosophy (în engleză). A predat, conferențiat și publicat, în engleză, franceză, română și spaniolă, pe diverse teme de literatură comparată, filozofie, teorie critică și literară, estetică, hispanistică, literaturi naționale, semiotică, istoria artei, istoria religiilor și gândire socio-politică. Rubrica sa („Altele-s artele”) apare lunar în Orizont.

 

DORU POP este profesor la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (1994). În 2002 a obținut diploma de master în jurnalism și comunicare la Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, iar în 2003 doctoratul în istoria filozofiei, cu o teză despre filozofia culturii vizuale, la Universitatea Babeș-Bolyai. A fost bursier Fulbright și Ron Brown (1995-1996, 2000-2002) și a predat cursuri despre filmul românesc la Bard College, New York (2012) și cinemaul european la Columbus University, Georgia (2017). A publicat mai multe volume de studii și eseuri, a colaborat la volume colective naționale și internaționale, a scris comentarii politice, cronică literară și cinematografică. În limba engleză a publicat volumele Romanian New Wave Cinema. An Introduction (McFarland, 2014) și The Age of Promiscuity. Narrative and Mythological Meme Mutations in Contemporary Cinema and Popular Culture (Lexington, 2018). În curs de apariție la editura Bloomsbury volumul Romanian Cinema: Thinking Outside the Screen (2021).

Comentarii: 0