Proiect editorial apărut sub egida Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Sebeș și al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Pe copertă: Lucian Blaga, fotografie din arhiva familiei.

Lucian Blaga, Stihuitorul

Chiar și atunci când scriu stihuri originale

nu fac decât să tălmăcesc.

Așa găsesc că e cu cale.

Numai astfel stihul are un temei

să se-mplinească și să fie floare.

Traduc întotdeauna. Traduc

în limba românească

un cântec pe care inima mea

mi-l spune, îngânat suav, în limba ei.

* * *

Poetul de factură intelectuală Lucian Blaga aliază în puternica sa personalitate o excepţională capacitate de invenţie metaforică, prezentând un nu mai puţin remarcabil dar al construcţiei poeziei. Imaginea ultimă cu care rămânem este a unei lumi în care obiectele trăiesc prin concretul lor material, dar, poate, cu și mai multă forţă iese în prim-plan natura lor emblematică. Acestea par în același timp noi și străvechi, reprezentându-se pe ele însele, dar și un altceva ce le depășește, aproximat în faţa noastră într-un ritual al rostirii, într-o regie a mișcării, într-o anume dispunere scenică. Dar nu libertatea jocului cu emblemele se impune, ci tocmai stricteţea ordinii sale, severa disciplină a unei arhitecturi clasice... În evenimentele sale de extremă stilizare se lasă mereu întrevăzută figura pură a unei realităţi spirituale paradigmatice, pe care o simţim încă foarte aproape de noi. (ION POP)

* * *

Cuprins

ARGUMENT

LUCIAN BLAGA. UNIVERSUL LIRIC

IPOSTAZELE EULUI

Sub semnul elementarității

Tăgăduiri

Schimbarea zodiei

Fețele erosului

FIGURILE SPAŢIULUI

Cercul și sfera

O „geografie mitologică”

Lumea ca „paradis în destrămare”

MYTHOS ȘI LOGOS

Echivocul tăcerii inițiale

Tăcere, cuvânt, cântec

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE

LUCIAN BLAGA ÎN 10 POEME

Introducere

O „biografie poetică” emblematică

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Gorunul

Pan

Către cititori

Somn

Văzduhul semințe mișca

Ulise

CONFIGURĂRI ALE SPAȚIULUI IMAGINAR

În marea trecere

Paradis în destrămare

MITOLOGIA LIMBAJULUI POETIC

Poeții

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ADDENDA

Două poeme „retorice”

Sacrul în poezia lui Lucian Blaga

Aerul lui Lucian Blaga

Muntele, poetul și poezia în Luntrea lui Caron

Eminescu în poezia lui Lucian Blaga (câteva note)

Un dialog despre Lucian Blaga

* * *

ION POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare, jud. Maramureș) a fost profesor la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1964-2007). A condus, ca redactor-șef și director, revista studențească de cultură „Echinox” (1969-1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris 3 (1973-1976), iar între anii 1990 și 1993 a activat ca director al Centrului Cultural Român din capitala Franței. La 26 noiembrie 2015, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, Premiul Academiei Române (1985), Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România (2012).

POEZIE: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Poeme - 1966-2015, (2015), Lista de așteptare (2019), Ferestre, antologie, 1966-2021 (2021).

CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generații (1973), Nichita Stănescu – spațiul și măștile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993), Recapitulări (1995), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viață și texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), „Echinox”. Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013), Poezia românească neomodernistă (2018), Cărți la alegere, I. Poeți și poezie (2020), Existența rituală. Despre poezia lui Ioan Alexandru (2020), Conștiinţe critice (2021).

PUBLICISTICĂ: Ore franceze (I, 1979; II, 2002); Interviuri. Între biografie și bibliografie (2011); Dezordinea de zi (2012).

CORESPONDENȚĂ: Ore, zile, ani de prietenie. Corespondență Ion Pop-Mircea Zaciu. 1964-2000 (2020).

A coordonat Dicționarul analitic de opere literare românești (4 vol. 1998-2003, ed. definitivă 2007). A realizat antologia Poeții revistei „Echinox” (2004), o antologie a avangardei literare românești, La réhabilitation du rêve (Paris-București, 2006) și antologia Avangarda românească (2015). Coordonator al revistei Caietele avangardei, editată de Muzeul Național al Literaturii Române din București.

TRADUCERI din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricœur, Paul Morand, Benjamin Fondane.