Ediție alcătuită de Ioan Pintea
Proiect editorial apărut sub egida Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud

Nici un scriitor, fie el cât de neglijent sau de filozof, nu rămâne total indiferent la ceea ce se întâmplă cu manuscrisele sale, mai ales cu cele care n-au apucat să vadă lumina tiparului. Ferice de scriitorii care au avut tăria de a-și distruge, imediat după publicare, manuscrisul: ei știu cel puțin o socoteală și scapă de o grijă până la urmă iritantă.
De aceea am fost mirat și bucuros când poetul și preotul Ioan Pintea, patron al Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița-Năsăud, s-a arătat dispus să acorde adăpost manuscriselor mele: i le-am oferit cu nespusă recunoștință.
Nu pentru că valoarea textelor mele ar fi „muzeală”, ci pentru că paginile scrise de mine au dobândit un involuntar aer istoric: mă aflu printre ultimii autori care scriu cu pixul și cu stiloul, la care cuvântul manuscris și-a păstrat sensul originar — etimologic —, pagină scrisă cu mâna.
În foarte scurt timp, înseși manuscrisele vor dispărea, ca obiecte, iar cea mai mare parte a celor care scriu se vor mulțumi cu tastatura computerului, cu pagina fără consistență materială.
Vor exista, poate, cândva, câțiva fascinați de carte, care se vor întreba cum arătau foile scrise din care, până la urmă, rezultau volumele tipărite; iar Biblioteca Județeană din Bistrița le va putea satisface curiozitatea, arătându-le colecția sa de manuscrise, ce ar face gloria oricărui așezământ românesc de cultură. (Mihai Zamfir)