Cuvânt-înainte de Mircea Măluț

Proiect editorial apărut la aniversarea a 92 de ani ai scriitorului Aurel Rău sub egida Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud

Cuvânt-înainte

În prefața monumentalei sale lucrări, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, (ediția 1982), George Călinescu deplângea lipsa materialelor de natură docu­­mentară (sigur se referea, implicit, la analize, mono­grafii, bibliografii, etc), îngreunându‑i astfel demersul critic: „Oricît de spontane ar fi actele de creație, ele profită de experiențele trecutului și se produc mai bine în mediu tradițional. Dacă fiecare pictor ar inventa mereu perspectiva și uleiul, o mare energie s‑ar risipi inutil. O asemenea conștiință de tradiție n‑am găsit‑o când am început a scrie. Și atunci am hotărât să ne documentăm pentru noi.”, concluzionând amar, ceva mai jos: „Din nefericire, deo­camdată, la noi criticul trebuie să facă de toate.” Am dorit să subliniez importanța editării unor astfel de lucrări, fundamentale în orice cultură.

Volumul de față, o astfel de lucrare, o bio­bibliografie, mai precis, caută – și reușește pe deplin – să pună în valoare opera și personalitatea scriitorului Aurel Rău, autor cu o activitate prodigioasă, fie și dacă ne‑am opri la faptul de a fi fost, peste o jumătate de secol, redactorul‑șef al unei importante reviste literare, editată la Cluj‑Napoca, anume Steaua.

Catalogat de eminentul critic Gheorghe Grigurcu drept „cel mai important poet în viață al Transilvaniei” (Revista literară, 2009), Aurel Rău are, în opera sa poetică, elocvente exemple de expresivitate atinsă cu o mare economie de mijloace, dând măsura unei arte în care topografia fiecărui cuvânt este atent studiată, așa încât centrele de greutate semantică să fie concurențiale cu un maxim de tensiune lirică.

Scrisul în sine este privit ca un act de ființare și poetul are o atitudine cristic‑mesianică: Eu am venit pentru acest poem, ca și cum scrisul ar fi o obligație dincolo de puterile lui, pe care trebuie, în ciuda tuturor vicisitudinilor, să o ducă, nu oricum, la bun sfârșit. Aidoma unui preot, care trebuie să dea mărturie despre Adevărul lui Dumnezeu, poetul trebuie să dea seamă pentru cuvântul poetic, pentru ce vrea să ființeze poetic, inducând ideea că nu el a ales cuvintele, cât mai degrabă ele l‑au ales pe el întru mărturia a ceea ce doresc să fie acestea. Raportările la actul scrierii abundă la Aurel Rău, semn al unei preocupări aparte față de acest demers, ce‑i fundamentează până la urmă existența. Între a scrie și a fi, poetul se pare că a pus semnul congru­enței, astfel că unul nu poate ființa fără celălalt, după cum variabilele ce definesc efemeridele unuia dau ecuația mișcării celuilalt.

Cărturar fin, sensibil la inserția livrescă în limitele potențării actului liric, purtând dulcea povară a cuvântului (cum atât de mult m‑am temut / pentru orice literă) cu o atitudine productiv‑defensivă (Sunt omul ce parează, înfruntă și se‑așterne / Sub trenul vremii), Aurel Rău și‑a croit, cu răbdarea și decența proprie eului conștient de valoarea sa, un drum ascensional estetic „pe înaltele reliefuri” ale lirismului românesc. Aceeași preocupare, sub semnul esteticii, manifestă scriitorul în lucrări de critica literară, eseu, proză, etc., mereu atent la nuanțe prinse în fine ecuații semantice.

Revenind la lucrarea de față, accentuăm biobi­bliografie, pentru că Laura Goia este autoarea unei serii – în care se regăsesc Ion Pop‑Reteganul, Veronica Micle, Andrei Mureșanu (în curs de apariție), cărora le‑a dedicat câte o bibliografie –, profitând de faptul că a putut să aibă un dialog consistent cu chiar autorul supus analizei, a făcut un pas necesar spre o biobibliografie. Cu o mare acribie, care de altfel îi caracterizează demersurile întru cercetare, s‑a oprit la fiecare capitol de creație – poezie, critică literară, eseu, literatură de călătorie, traduceri, activitate revuistică, etc. – și a descris elementele esențiale care conferă identitate unui volum sau unui text. De precizat și apreciat străduința de a‑și reconfigura metoda de lucru și organizarea materialului – lucru nu tocmai simplu – „semnificativ în raport cu cele publicate anterior”, folosindu‑se de noile cercetări în domeniu. Apoi, cred că este util în a consemna că au fost consultate publicațiile existente în fondul mai multor instituții culturale, cataloage on‑line și, nu în ultimul rând, cu importanța‑i cuvenită, biblioteca scriitorului, care a facilitat accesul la o serie întreagă de documente inedite.

Ca o precizare, venită urmare a unei priviri de ansamblu asupra lucrării, observăm foarte buna dialo­gare/conlucrare între autorul biobibliografiei și autorul biobibliografiat (care poate, ușor, transcende spre cititorul virtual), soldată cu înserarea a două eseuri, a câtorva secvențe autobiografice și gânduri despre actul creației poetice (și, deloc de neglijat, a epocii) și, ca o notă cu o greutate anume, prezența unei bogate Iconografii ce surprinde „fotografii portret ale scriitorului, imagini ale casei natale, cu scriitori și evenimente, scrisori, autografe de la scriitori celebri, manuscrise, coperți de volume”, care întregește, într‑o manieră echilibrată, volumul de față.

În tot, o lucrare utilă tuturor celor care, acum sau în viitor, se vor apropia pentru a‑și face o imagine cât mai adecvată asupra unui scriitor – și l‑am numit pe Aurel Rău –, unul marcant al generației ʼ60, care și‑a pus o amprentă aparte, consistentă estetic, asupra literaturii noastre postbelice. (MIRCEA MĂLUȚ)

Notă explicativă

Scriitorul Aurel Rău a publicat de‑a lungul timpului numeroase volume de poezii, proză, critică literară, ese­istică, impresii de călătorie, de asemenea, poezii, articole, recenzii și cronici literare în diferite reviste. În același timp s‑a remarcat, în viața literară românească, prin prezența de aproape o jumătate de secol ca redactor‑șef al revistei Steaua, editată de Uniunea Scriitorilor din România. Pe parcursul carierei publicistice, autorul a utilizat diverse pse­u­donime: A. Radu, A. Z., A. Zărnescu, Anton Sava și I. Panait (utilizat și de alți scriitori de la redacția revistei Steaua). În vederea creionării unui profil literar al autorului, în prima parte a lucrării sunt inserate o poezie manuscris, trei texte critice din volumele Flori din cuvinte, Expo 99 și din revista Steaua, dar și o secțiune cu secvențe autobiografice.

Bibliografia însumează 2005 mențiuni biblio­grafice și dorește să aducă în prim plan opera, respectiv referințele critice și biografice ale scriitorului cu origini bistrițene, fiind deschisă unor completări ulterioare pe măsura apariției unor noi surse de informare. Primele demersuri de cercetare au început în anul 2016 și au fost finalizate în 2020, la împlinirea celor 90 de ani, ca o încununare a activității sale literare.

Metoda de lucru și organizarea materialului s‑au schimbat semnificativ în raport cu cele publicate anterior, folosindu‑se orientativ ultimul volum din seria Referințe critice. Istorie și critică literară, un instrument de informare și documentare de maximă importanță elaborat de specialiștii în domeniu din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca.

Criteriul de ordonare utilizat este cel cronologic, iar pentru o delimitare cât mai clară a fost introdus anul, deasupra, în cazul operei. Sursele de informare indirectă au fost menționate cu semnul *, fiind cu preponderență articole din reviste și ziare, iar titlurile fără autor cu ***.

Pentru a avea o perspectivă cât mai completă asupra operei, după fiecare volum de autor sunt integrate toate titlurile poeziilor, prozelor sau studiilor cuprinse, de asemenea, sunt introduse recenziile, respectiv cronicile literare aferente, după caz. În anumite situații, scrierile originale sunt însoțite de adnotări, unele dintre acestea purtând amprenta autorului.

Spre a fi pusă mai bine în valoare, bibliografia este urmată de un indice de nume, organizat în ordine alfabetică, care cuprinde autori și nume proprii semnificative în dreptul cărora este indicat numărul mențiunii bibliografice corespunzătoare. Pentru uniformizarea numelor scriitorilor au fost utilizate diferite dicționare literare și enciclopedice.

Dată fiind importanța imaginilor în perioada actuală, au fost anexate fotografii portret ale scriitorului, imagini cu casa natală, cu scriitori și evenimente, scrisori, autografe de la scriitori celebri, manuscrise, coperți de volume.

Pe parcursul redactării, s‑a beneficiat de o bună colaborare cu scriitorul, prin numeroase întâlniri de lucru în vederea completării surselor de informare. A fost consultată biblioteca personală a scriitorului, în mod special colecția revistei Steaua, indicele bibliografic Steaua, volume și reviste străine, dar și colecția fotografică personală, pentru anexe. S‑au schimbat și impresii cu privire la structura, con­ți­nutul și aspecte grafice ale lucrării.

Printre instrumentele de lucru utilizate pentru realizarea bibliografiei menționez: Bibliografia Națională Română. Articole din publicații periodice. Cultură, din perioada 1953‑2018, elaborată de Biblioteca Națională; Referințe critice cu cele două serii: Istorie și critică literară pe anii 1966‑2013 și Estetică și teorie literară pe anii 1966‑1981, lucrare elaborată de Serviciul de Cercetare bibliografică și Documentare al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca; Steaua 1949‑1974. Indice bibliografic adnotat; Bibliografia literaturii romîne 1948‑1960 de Emil Pintea, în cadrul Bibliotecii Academiei, Filiala Cluj; Cronologia vieții literare românești; Literatura română: ghid bibliografic.

În vederea realizării bibliografiei, au fost consultate publicațiile existente în fondul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița‑Năsăud, Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj, Bibliotecii Județene Mureș, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca, Bibliotecii Academiei – Filiala Cluj, atât în sălile de lectură, secțiile de împrumut, cât și în sălile de colecții speciale, de referințe și de periodice, de asemenea, colecția personală de carte și periodice a scriitorului Aurel Rău.

Au fost consultate și cataloagele on‑line ale următoarelor biblioteci: Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița‑Năsăud, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Județeană Mureș, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Brașov, Biblioteca Națio­nală a României, de asemenea, Biblioteca Digitală BCU Cluj‑Napoca.

La final, se cuvin mulțumiri tuturor acelora care au contribuit la realizarea cărții. În primul rând domnului scriitor Aurel Rău, care a răspuns tuturor solicitărilor, pe parcursul întregii colaborări, oferind accesul la o serie de surse altfel greu accesibile, cu importanța lor. De asemenea, conducerii și colegilor de la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița‑Năsăud, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca. Pentru îndrumările biografice și bibliografice adresez mulțumiri domnului conf. univ. dr. Valentin Orga, director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca, doamnei profesoare dr. Daniela Todor și colegei de biblioteconomie, dr. Monica Florea, din cadrul Departamentului de Cercetare Bibliografică al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca, și nu în ultimul rând, domnului Dimitrie Poptămaș, bibliograf și fost director al Bibliotecii Județene Mureș, care mi‑a facilitat accesul pentru anumite informații la biblioteca menționată mai sus și care m‑a sprijinit mereu cu diverse îndrumări. (LAURA GOIA)

AUREL RĂU

Poezie: Mesteacănul, 1953; Focurile sacre, 1956; Unde apele vorbesc cu pământul, 1961; Jocul de-a stelele, 1963; Stampe, 1964; Pe înaltele reliefuri, 1967; Poezii, 1967; Turn cu ceas, 1971; Zeii asediați, 1972; Micropoeme şi alte poezii, 1975; Cuvinte deasupra vămii, 1976; Omul de zăpadă, 1978; Septentrion, 1980; Versuri, 1982; Mişcarea de revoluție, 1985; Ritualuri, 1987; Zodiac, 1991; Septentrion, 1994; Gutui japonez, 1996; Seară cu versuri în lectura autorilor, 1997; Lucruri şi stele, 2003; Poem ligur, 2007; Optzeci de poezii, 2010; O sută de sonete, 2011; Filmări de sus, 2012; Fântâni şi stele, 2016; Alianțe, 2019; Încifrările, 2019; O sută şi una de poezii, 2020.

Proză: Oameni de aer, 1983; Şcoli I – Un infinit, 2000; Spațiu şi timp: Ochiul de acvilă (vol. 1), 2011; Apărarea pasivă (vol. 2), 2011; Între două lumi (vol. 3), 2013; Spațiu şi timp (ediția a 2-a): Ochiul de acvilă (vol. 1), 2015; Apărarea pasivă (vol. 2), 2015; Între două lumi (vol. 3), 2015; Şcoli II – 5 şi 7 şi 4 ani, 2020.

Literatură de călătorie:

La marginea deşertului Gobi, 1960; La marginea deşertului Gobi (ediția a 2-a), 1970; În inima lui Yamato. 9 priviri lirice asupra Japoniei, 1973; Grecia. Călătorie incompletă, 1978; În inima lui Yamato, 9 priviri lirice asupra Japoniei (ediția a 2-a), 1999; În inima lui Yamato (ediția a 2-a revăzută), 2000.

Critică literară şi eseistică: Elogii, 1968; False proze, 1972; Trei poeți: Perse, Machado, Kavafis, 1972; Întîlniri cu scriitori, 1976; Flori din cuvinte, 1980; Efigii, 1989; În poveşti cu Ion Creangă, 1994; Andrei Mureşanu în răsăririle magicului, 1996; Expo 99. De la Olahus la Emil Cioran, 1999; Portrete la zile mari, 2000; Piatra scrisă, 2002; Alcinous şi zarva petițorilor, 2003; Scriitori, scris, cărți, 2013; Andrei Mureşanu în răsăririle magicului (ediția a 2-a), 2016; Penelul şi dalta, 2019.

Traduceri din poeți străini: Antonio Machado, Poezii şi poeme, 1964; Ghiorghios Seferis, Poezii, 1965; Saint-John Perse, Poeme, 1969; Konstantinos P. Kavafis, Poezii, 1971; Alexandr Block, 12, 1972; Teresa Maria Moriglioni-Drăgan, Amoebă ori stea, 1977; Saint-John Perse, Poeme alese, 1983; Mimmo Morina, Dicitur, 1994; Mimmo Morina, Democraticon, 1995; Matsuo Bashō, Note de drumeție, 1998; Ghiorghios Seferis (ediția a 2-a), Poezii, 2000; Aurel Rău, Cu Victor Hugo prin trei veacuri. 22 poeme, 2003; Konstantinos P. Kavafis, Poezii (ediția a 2-a), 2006; Saint-John Perse, Poeme. Opera completă, 2007; Aurel Rău, Prin pădurile de simboluri. Poeți simbolişti francezi. À travers des forêts de symboles. Poètes symbolists français, 2014; Antonio Machado, Poezii (ediția a 2-a), 2018.