Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

În afara colecţiilor

Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie (eBook)
Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie (eBook)

Etichete:




Autor(i):




  • An apariție: 2022
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-879-7
  • Format: 16x23
  • Pagini: 328

Preț: 35.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Antologie gândită de Irina Petraș

Volum editat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru ediția a 9-a a Festivalului Național de Literatură FestLit Cluj 2022

Pe copertă: Jan Lievens (1607 1674), Ars vivendi

 

Semnează, în ordine alfabetică:

Simona Antonescu, Alexa Gavril Bâle, Izabella Bejan-Krizsanoszki, Ștefan Borbély, Ioana Bot, Hanna Bota, Florica Bud, Constantina Raveca Buleu, Mircea Gelu Buta, Leo Butnaru, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Gabriel Chifu, Eugen Cojocaru, Doina Curticăpeanu, Gellu Dorian, Rodica Frențiu, Andrei Gazsi, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Gheorghe Glodeanu, Mariana Gorczyca, Leon-Iosif Grapini, Andrea H. Hedeș, Vera Ieremiaș, Florina Ilis, Alexandru Jurcan, Ștefan Jurcă, Adrian Lesenciuc, Lukács József, Nicolae Manolescu, Menuț Maximinian, Mihaela Mudure, Ion Mureșan, Olimpiu Nușfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Laura Poantă, Flore Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Horea Porumb, Ilie Rad, Dani Rockhoff, Daniel Săuca, Ion Simuț, Károly Tar, Radu Țuculescu, Răzvan Voncu, George Vulturescu

* * *

Caietele și antologiile FestLit Cluj au avut mereu teme serioase, sobre: Școala Ardeleană și începuturile modernității românești și Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române (2016), Literatura română – începuturi și Literatură și feminitate (2017). În 2018, am editat, de Centenarul Unirii, antologia Transilvania din cuvinte. În 2019, am lansat volumul aniversar 70 (Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor și Almanahul literar/Steaua). În anii pandemici, Istoriile literaturii române (2020) și Scriitorul și Lumea (2021). Le‑am adăugat Cartea cuvintelor‑madlenă, Rondul scriitorilor, Autoportrete în oglindă.
Cum vremurile (g)rele se încăpățânează să nu treacă, am propus anume pentru ediția a 9‑a a FestLit Cluj (2022) o temă aparent frivolă. Doar aparent. Simplificând: omul se definește (și) prin pasul important pe care l‑a făcut transformând în artă nevoile sale fundamentale: hrana, adăpostirea, perpetuarea; dar și datele destinale, moartea, sau cele esențiale pentru supraviețuirea sa ca om, comunicarea verbală și gândirea. Specia umană își asigură dăinuirea nu doar prin moarte în beneficiul urmașilor, ca la celelalte viețuitoare, ci și prin „memorie culturală”. Nemurirea se asigură prin urmași, firește, dar o nemurire de un grad mai înalt și mai personalizată poate fi atinsă prin operă.
Odată cu descoperirea focului, apare gătitul. Nu întâmplător, în limba română a găti e rudă cu a se găti, cu împodobirea veștmintelor și a trupului; amândouă trimit la senzația că lucrurile nu sunt gata, că mai pot fi îmbunătățite, că imaginația are spațiu de desfășurare. Picturile rupestre sunt deja și înfrumusețări/gătiri ale adăpostului.
Arta culinară stă alături de ars amandi, de ars vivendi, de ars moriendi. Cum lor, scriitorilor, le e la îndemână și ars bene dicendi, am fost sigură că vor ști să divagheze cu stil despre ospețe, despre bucate. Mă gândesc la stil ca „talent, artă de a exprima ideile și sentimentele într‑o formă aleasă, personală”, dar nu ignor sensul de „condei de metal sau de os, ascuțit la un capăt și turtit la celălalt, cu care se scria în Antichitate pe tăblițele de ceară”.
Ars culinaria pune la bătaie mai multe simțuri, iar desăvârșirea se atinge prin îmbinarea lor. O mâncare bună îmbie mai întâi cu miresmele și aromele ei (fascinația olfactivă e un subiect de luat în seamă); apoi place ochilor prin dichisirea platourilor și armonia culorilor rumenite; în fine, se adresează papilelor gustative. Nici sfârâitul și bolborositul în oale și tingiri nu‑i de ocolit. Interesant că, legat la ochi și cu nasul prins cu o clamă, omul nu mai simte clar gustul bucatelor, ba le chiar încurcă. Îmi place proba necesarei colaborări a simțurilor pentru o experiență gastronomică deplină.
Dar ospețele sunt și desfătări ale minții, bune prilejuri ale schimbului de idei la un pahar de vorbă. Comesind, bucatele sunt mai gustoase și lumea mai frumoasă. Să mănânci singur nu are niciun haz. A comesi – verb inventat de mine de la comesean, cu gândul la plăcuta reunire în jurul unei mese îmbelșugate.
Dintr‑o carte dăruită mie de un tânăr coleg grijuliu cu bibliografia mea la temă: Daniela Ulieriu, Doina Popescu, Trei secole de gastronomie românească. De la muhalebiu și schembea la volovan și galantină (Paralela 45, 2018) –, am aflat multe despre cărțile de bucate românești de la Manuscrisul brâncovenesc, scris de Stolnicul Cantacuzino pe la 1700, la Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, cu 200 rețete cercate de bucate…, 1840, la cartea Mariei Maurer, 190 rățete de bucate…, pe la 1849, și până la Sanda Marin, cu ediția din anii 1930. De la Lukács József, aflăm chiar în acest volum despre Cărticica meseriei de bucătar apărută la Cluj, în limba maghiară, în 1695, așadar câțiva ani înaintea Manuscrisului brâncovenesc. Excelente detalii despre minunata istorie a mirodeniilor ajunse în Europa puteți descoperi în cartea argentinianului Federico Kukso, Odorama. Istoria culturală a mirosurilor (traducătoare Cornelia Rădulescu, Baroque Books&Arts, 2022).
Petrecere cu stil se așază în continuarea volumașului Varză à la Cluj. Bucate felurite de scriitori povestite, pe care l‑am provocat în 2010 pentru tradiționala Reuniune de toamnă‑iarnă. Și de data aceasta, am lăsat frâu liber manierelor de abordare a temei. A fost mai greu când am încercat să grupez cumva răspunsurile primite. Până la urmă, am identificat trei posibile secțiuni, funcție de perspectiva dominantă: I. eseuri despre prezența bucatelor în literatură, descrieri ale unor obiceiuri culinare de la noi și de aiurea, de astăzi sau de odinioară, întâmplări cu scriitori în ospeție; II. fragmente de operă (proză) în care alimentele joacă un rol și III. amintiri împănate cu mâncăruri și băuturi, rețete. În interiorul celor trei secțiuni, am apelat la ordinea alfabetică a numelor oaspeților. Fotografiile mi‑au fost trimise de autori sau le‑am selectat eu din arhiva Filialei sau de pe fb. Am ales anume să nu dau legenda – e, nu‑i așa?, o petrecere de familie, ne cunoaștem unii pe alții.
Privirile sunt încântător de diferite, diverse. Am constatat cu plăcere că scriitorii au dialogat adesea pe deasupra textelor, trimițând firesc unii la alții.
Mulțumesc tuturor pentru contribuția lor gustoasă la petrecerea noastră scripturală! Petrecere minunată și pașnică fiindcă aici pot sta împreună și oameni care, poate, nu ar comesi în viața reală.
Lectură plăcută și Poftă bună tuturor!

                                                                                        IRINA PETRAȘ

Comentarii: 0