Pentru scrierea acestei nuvele, ori microroman, Doina Cetea s-a documentat cu folos, pornind de la Cronica lui Anonymus şi ajungînd la texte valoroase – din care a reprodus scurte fragmente în finalul cărţii, alături de cele traduse din latină, scrise de Notarul Anonymus – semnate de importanţii istorici contemporani Ioan-Aurel Pop şi Tudor Sălăgeanu. Pe această „osatură” a lucrat intens şi cu folos fantezia autoarei. Documentarea scriitoarei s-a extins de la dovezi scrise la descrierea cetăţii Calvaria, cu relevarea deschizăturilor din zidul de apărare, numite creneluri, care permit oştenilor să tragă cu arma, ferindu-i de glonţul năvălitorilor. Totodată, autoarea, prin felurite preocupări ale bunicii Sabina, aminteşte de plante folosite pentru însănătoşire, cu rol de doftorii preparate acasă, mai descrie apoi moara zdrobitoare pentru măcinat mei şi grîu, dar şi piua, tăbăcăria, tîmplăria aflate în cetate.
Cititorul acestei nuvele ori microroman, mai degrabă, află că personajele vîrstnice vorbesc despre fiinţe închipuite de fantezia populară, precum Baba Cloanţa, trăitoare în pădurile din zonă, despre Fata Fîntînii, aflată chiar în adîncurile fîntînii din incinta cetăţii. Ionuţ se entuziasmează cînd zăreşte de la fereastra camerei lanurile de grîu şi mei, „unduitoarele valuri verzi ale cîmpiei”, topilele – gropi umplute cu apă, în care se topeşte cînepa –, cariera de piatră, malul din care se extrage lutul galben.
Fantezia statornicită pe o bogată documentare a lucrat cu iscusinţă, încît scriitoarea oferă acum cititorilor adolescenţi, precum şi maturilor, o carte de referinţă, una dintre cele mai importante cărţi de inspiraţie istorică, scrisă în ultimii ani la noi, motiv să aşeze numele prozatoarei Doina Cetea, de data aceasta, alături de numele lui Dumitru Almaş şi Alexandru Mitru. (Mircea Ioan Casimcea)

* * *

Doina Cetea (n. 25 noiembrie 1942, Cetea/Bihor; pseudonimul Doinei Bendorfeanu). Poetă, prozatoare. Institutul Tehnic de Drumuri și Poduri Cluj (1963). Debut absolut cu versuri în revista Steaua (1965). Din 1985, secretar al Asociației Scriitorilor din Cluj, iar între 2009 și 2013, și vicepreședinte al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Volume: Culorile începutului, versuri, 1968; Cutremurul albastru, versuri, 1973; Ziua și noaptea cuvintelor, versuri, 1977; În fața luminii, versuri, 1981; Agave, versuri, 1985; Corabia de cristal, versuri, 1987; Iataganul și alte povestiri, 1988; Magica întâlnire, versuri, 1988; Misterul din lacul Nuferilor, povestiri pentru copii, 1990; Triunghiul Bermudelor, versuri, 1992; Poiana nălucilor, povestiri pentru copii, 1997; Fantoma corăbiei stea, ediție bilingvă română-engleză, 1999; Taximetrul roșu, proză scurtă, 2002; Binoclul motanului Potifar: povești de dimineață, 2002, Vremea lui Gelu, nuvelă istorică, 2003; Casa iluziilor, antologie, 2004; Ierboaia, proză scurtă, 2010; Ziua și noaptea cuvintelor, 2013. Prezentă în antologiile: Poeti romeni contemporanei, Palermo, 1988; Antologia prozei scurte, 1996; Poeți clujeni contemporani, 1997; Antologia copilăriei, 1998; Poeți români contemporani, Malmo, 1999; Poezia părinților noștri, 2002; Proza scurtă a mileniului trei, 2004; Cântecul stelelor/Canto delle stelle, 2004; Omaggio a Alberto Magnelli, Pistoia, 2004; Un pahar de lumină/Poharnyi Feny, 2005; Lumea fără mine / A világ nélkülem, 2007; Murmurul vocilor, 2007; Voices of contemporary romanian poets, 2007; Poezie florală românească, 2007; Antologia prozei scurte transilvane actuale, 2010 etc. Premiul Uniunii Scriitorilor, 2002. Meritul cultural în grad de ofițer, 2004; în grad de Comandor în 2010.