Volum apărut la aniversarea a 65 de ani a autorului

Prefață de Mircea Popa

Pe copertă: Casa memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, grafică de Sergiu Negrean

Închinând sonetele sale satului care ni l-a dăruit pe Lucian Blaga, Pașcu Balaci așază, pe harta valorilor de patrimoniu ale neamului, localitatea de lângă Sebeș, conferindu-i o nouă dimensiune. Fără doar și poate că Lancrămul a devenit loc de aspirație și pelerinaj, la fel ca Ipoteștii lui Eminescu, Humuleștii lui Creangă, Livenii lui Enescu, Hordoul lui Coșbuc, Prislopul lui Rebreanu sau Ciucea lui Goga. Rolul poeziei lui Pașcu Balaci a fost acela de a închega o țesătură trainică între aceste mirifice locuri și spiritualitatea artistică românească, de a aduce Lancrămului, și poetului pe care l-a născut, ofranda unui elogiu de dragoste și venerație. (Mircea Popa)

* * *

Cartea aceasta cuprinzând 40 de sonete (plus încă două sonete, la final: În căutarea gorunului magic și Adio, dar rămân cu tine Blaga...) se constituie nu numai într-un omagiu binemeritat adus poetului Lucian Blaga, cu ocazia împlinirii celei de-a 40-a ediții a festivalului de poezie care-i poartă numele, ci și într-un cuvânt de laudă și de mulțumire adus tuturor acelor oameni de cultură deosebiți (amintiți sau neamintiți în acest cuvânt înainte) și care au avut în trecutul socialist, au în prezentul capitalist și al economiei de piață și vor avea grijă în viitorul, pe care nu-l putem prevedea, ca mirabila sămânță, semănată cu speranță, credință și dragoste de fiecare în grădina casei din Lancrăm să rodească mereu în sufletele noastre oriunde ne vom afla. (Pașcu Balaci)

* * *

PAŞCU BALACI (n. 8 mai 1956, satul Șebiș de Beiuș, județul Bihor). Studii liceale la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș, între 1971 și 1975, studii universitare la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, promoția 1981. Debut cu poezii în revista școlară a Liceului din Beiuș: Pagini de ucenicie, 1971. Consilier juridic la Marghita (1981-1986), Oradea (1987-1988), redactor la revista Flacăra din București (1989-1991), publicist comentator la ziarul Crișana, Oradea (1992-1996), avocat din anul 1997 și până în prezent în cadrul conducerii Baroului Bihor, unde deține funcția de censor. Președinte al Cenaclului literar Barbu Ștefănescu Delavrancea al Baroului Bihor, din 1998. Doctor al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie, cu teza: Arbitraj internațional asupra problemelor litigioase din sud-estul Europei. Provincia Kosovo. Cetățean de onoare al comunei Telciu pentru piesa Fluierul de oțel, consacrată martiriului lui Tănasă Todoran, tras pe roată în 1763 la Salva, județul Bistrița-Năsăud și consacrat sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Cetățean de onoare al orașului Ştei (Bihor) pentru publicarea volumelor Cartea de uraniu, Scrisorile secrete ale tovarășului Ivan din Ştei către iubita sa din Moscova, Zbor clandestin al unui rus îndrăgostit de la Ștei la Moscova şi retur și Scrisorile frumoasei şi neîmblânzitei Liudmila Zenaida Groznîilanskaya din Moscova către răbduriul ei Ivan Ivanovici Ivanov din Ştei. Invitat de onoare la prima ediție a Festivalului EUROPA NOVA, consacrat limbilor sud-est europene, organizat de Ambasada României și Ambasada Republicii Moldova, septembrie 2013, Bruxelles, pentru prezentarea în limba franceză a pieselor de teatru publicate.
Cărți publicate: 50 de sonete, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, postfață de Ion Simuț; Muntele osândiților, teatru, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995; Când îngerul aduce cheia, sonete, Editura Anotimp, Oradea, 1998; Poeme, Editura Anotimp, Oradea, 1999; Sonetele către Iisus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000; Sonetele către Iisus, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002; Sonetele grecești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002; O călătorie în Grecia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004; Viața lui Iisus în treizecișitrei de tablouri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004; Cruciada, teatru, Editura Cartea Românească, București, prefață de Mircea Ghițulescu, cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor, 2004; Slăvește suflete al meu pe Domnul, sonete, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007; Fluierul de oțel, teatru, prefață de prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, postfață de Mircea Ghițulescu, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008; Penelopa se mărită, teatru, Editura Palimpsest, București, 2008; Secvențe pariziene, Editura Convex, Oradea, 2009; Sonetele germane, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2009, Epistole din Șebiș, sonete, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; Tunul de cireș, teatru, Editura Primus, Oradea, 2011; O călătorie în Italia, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2012; Scrisorile secrete ale tovarăşului Ivan din Ştei către iubita sa din Moscova (roman epistolar), Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2013; Jeanne d΄Arc (limba franceză) Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013; Franz Joseph, (limba engleză), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013; Das Mysterium Jesu (limba germană), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013; Euroshima (limba germană), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013; Executioners, I want to live!, teatru (limba engleză), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013; Le canon en cerisier, teatru (limba franceză), Editura EuropaNova, Oradea-Bruxelles, 2013; Cartea de uraniu, Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2014; O sută de ani de pace sau A fost foarte frumos, mi-a părut foarte bine... (teatru), Biblioteca revistei Familia, Oradea, 2015; Regina și Martirii, teatru, Editura Aureo, Oradea, 2015; Martirii Beiușului și Unirea cea Mare, teatru, Editura Aureo, 2017; De la Beiuș la Bruxelles, Editura Aureo, Oradea, 2017; Zbor clandestin al unui rus îndrăgostit de la Ştei la Moscova şi retur, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017 (carte distinsă cu Marele Premiu la Festivalul internațional de poezie de la Lancrăm-Sebeş); Dosarul Kosovo, Editura Convex, Oradea, 2020. Reprezentări teatrale: O boală care nu se vindecă decât aici, Casa de cultură a studenților, Cluj-Napoca, 1978, regia Rodica Radu de la Teatrul Național Cluj-Napoca; Naufragiul sau Cine este Penelopa?, Casa de cultură a studenților, Cluj-Napoca, 1980, regia Rodica Radu de la TeatrulNațional Cluj-Napoca; Banii n-au miros, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, 5 decembrie 2004, regia Ovidiu Lazăr; Victima și călăul, Teatrul de Stat Oradea, 2008, regia Adrian Moraru; Victima și călăul, Teatrul de Nord Satu Mare, 2011; Penelopa se mărită, Teatrul pentru copii şi tineret Cernavodă, martie 2008, regia Victor Ignat, artist emerit al Republicii Moldova.
Reprezentări radiofonice: Banii n-au miros, Teatrul Național Radiofonic, București, 3 și 4 ianuarie 1998; Muntele osândiților, Teatrul Național Radiofonic, București, 14 februarie 2000; Muntele osândiților la Radio Cluj, 2010.
Spectacole lectură cu piesele: Fluierul de oțel, 1 decembrie 2008 (cu Virgil Ogășanu și Adela Mărculescu), Umbra, interpret Mircea Albulescu, Penelopa se mărită, toate având loc în Sala Oglinzilor la sediul Uniunii Scriitorilor din România. Spectacol lectură cu piesa istorică Tunul de cireș, Institutul Cultural Român, București, mai 2013. Spectacol lectură cu piesa Eva Heyman sau lupta celei mai tinere reporterițe din lume, la Teatrul Evreiesc de Stat, București, 29 iunie 2018.