Clujean din naştere, oraşul a însemnat pentru mine – ca-ntr-un joc secund barbian – ceva mult mai subtil decât poate însemna acesta pentru cineva mutat în el, chiar şi cu decenii în urmă... E un sentiment inexprimabil, pe care doar „băştinaşii” săi îl pot avea, o patină imprimată direct pe inimă, din naştere – obligatoriu la Clinica „Stanca” – sau în timpul hălăduirilor de zi şi noapte pe celebrul „Floaştăr”, al momentelor petrecute la Arizona, Croco, Melody, Conti sau Cola, când prin faţa ta defilau marile personalităţi ale vechiului Cluj sau galeria de viţă sălbatică a boemilor, nebunilor, scăpătaţilor burgului. Pitty Vintilă, regretatul medic legist, jazz-man şi fost deţinut politic – cel care s-a urcat pe statuia lui Matei Corvin din centrul Clujului, în 1959, pentru a celebra Centenarul Micii Uniri, plătind pentru gestul său cu ani grei de puşcărie –, aiudean mutat în adolescenţă la Cluj, avea o caracterizare ciudată pentru clujeanul get-beget, care m-a intrigat într-o primă fază: „perfida gazdă clujeană”! Asta pentru că el vedea în clujeanul originar un ins egoist, care-şi închiriază scump locuinţa celor veniţi din alte colţuri ale ţării ca să studieze în oraş, dijmuindu-i la maximum. Şi tocmai această notă specială, remarcată de marele Pitty, pe lângă multe altele, obiective, a fost cea care a dus la „decăderea” spiritului acestui oraş şi la ridicarea mai nou-veniţilor, caracterizaţi în special prin solidaritate de grup, ajungându-se la o dominaţie a acestora asupra vechilor clujeni. E soarta inevitabilă a fiecărui „imperiu” să moară plin implozie, la presiunea „popoarelor” dimprejur... Iar Clujul vechi, rămânând izolat, doar cu profesorii, geniile sale răzleţe şi egocentrice sau cronicarii singuratici, precum subsemnatul, şi-a croit parcă dinadins unicitatea şi aura „derizorie” şi boemă, care-i dă farmec! Ei bine, cartea de faţă tocmai la asta se referă: la INEFABILUL acestui burg, dificil de reperat dacă nu eşti de-al lui! Iar eu, o mai puţin „perfidă gazdă clujeană”, mă voi strădui, în aceste pagini, să vă prezint trecutul, prezentul şi (precis!) viitorul lui, încălcând această stranie Omerta, şi să le ofer vechilor şi noilor clujeni un ghid de cunoaştere – de fapt, o istorie nefardată a oraşului, prin oamenii săi. Pe care, priviţi printr-o lentilă convexă, i-am considerat, oarecum, emblematici. (Sorin Grecu)

* * *

Cuprins

Celălalt Cluj, al meu, sau cum mi-am pigmentat viaţa cu povestiri adevărate!

I. Aceleaşi locuri, alţi oameni

Viaţa profesorului Octavian Şchiau, cel care a făcut cadou Clujului „Caietul Roşu” al lui Eminescu

Povestea crimelor celebre ale Clujului, relatate de dr. Iuliu Andrei, cel mai vechi procuror criminalist din România!

Povestea marelui compozitor Al. Vilmanyi, retras lângă Cluj-Napoca. Azi, creaţia lui e furată de Adi Minune şi Dan Bursuc!

Povestea „Crucii Mântuirii” din Dealul Feleacului, vandalizată de horthyşti şi „lichidată” de comunişti în 1958!

Prof. Felician Micle: „50 de ani din viaţă mi i-am închinat Grădinii Botanice din Cluj-Napoca”

Graficianul Octavian Bour sau personajul din spatele caricaturii!

Alexandru Stermin, „Birdman” – clujeanul care face legătura între oameni şi lumea păsărilor!

Sanda Mihaela Popa sau terapia de doliu funerar şi sufletesc: meseria revoluţionară pentru care a luat viaţa de la zero!

Dr. Simeon-Petru Moşoigo: „Am cunoscut criminalii Clujului, de la Omul cu Ciocanul până la bătăuşii Doinei Cornea!”

Eugen Albu, maestrul epigramei clujene: „În patru versuri eu concentrez o lume întreagă!”

Elena Maria Şorban. Cuvinte din şi pentru muzică

Mitruţ, file de poveste! Trei întâmplări trăite în compania marelui taragotist, recent plecat dintre noi

Prof. Corina Cătană, USAMV Cluj-Napoca: „Plantele ne cultivă pe noi, ca să le oferim, prin descompunere, mineralele de care au nevoie!”

Povestea lui Mircea Dragoteanu, „regăţeanul” cu cinci facultăţi şi doctorate care înnobilează Clujul!

Liliana Trif, un fost mare medic al Clujului şi strănepoată a lui Avram Iancu, a ajuns să doarmă pe străzi!

Liviu Mocan, sculptor: „Eu caut să lustruiesc oglinzi pentru cer!”

Contrabasistul şi tenorul Alexandru Mânzat – o memorie vie a Clujului!

Avatarurile poetului „purtător de Crist”, Ion Cristofor: „În copilărie, o felie de pâine mucegăită îmi părea un festin!”

Îngrozit de consumul de droguri, scăpat de sub control, un medic clujean deschide o linie verde naţională!

II. Martiri, călugări, artişti, oameni nedreptăţiţi din zona Clujului

Povestea maicii Ierusalima, ucenica lui Arsenie Boca, cea care l-a determinat pe Ceauşescu să aprobe reînfiinţarea Mănăstirii Râmeţ

Ana Maria Tudoş: „Comuniştii mi-au distrus viaţa, dar ţara şi credinţa din suflet nu mi le-au putut lua!”

Puiu Paşca, omul care a „luptat” împotriva comunismului prin poker. A „golit” de bani gestionari, activişti, miliţieni şi securişti

Florin Tomina, inventatorul băgat de sistem la balamuc. Omul s-a trezit să revoluţioneze industria hidroizolaţiilor!

Rodion Roşca, „tatăl muzicii electronice” şi al curentului New Wave din România, trăieşte, uitat de semeni, la Aşchileu Mare!

Mărire şi decădere. Abrudan, „Baronul de Caritas”: „Mi-au lipsit trei zile să iau trei miliarde şi jumătate. Am pierdut totul!”

Arsenie, fost rocker, ajuns om al lui Dumnezeu!

Samsarii de terenuri fac legea la Mărişel! O familie care s-a luptat cu ei şi-a pierdut curtea ca să se facă un drum spre nicăieri!

Părintele Sabin Făgăraş din Feleacu – păstor cu doctorat în Teologie la Roma şi cultivator de kiwi!

Viaţa şi suferinţele lui Gheorghe Vinţan, traducătorul celei mai vechi scrieri din lume, cea de la Tărtăria!

Povestea vechilor discoteci şi a DJ-ilor din Clujul comunist: „Dacă prezentai în engleză, Securitatea zicea că retransmiţi posturi străine!”

„Floaştăr”, studenţi, discoteci în anii ’70. Povestea DJ-ului Dorin Zogorean, idolul vechilor clujeni

Iosif Boca „Eminescu”, şoferul-legendă al Clujului la 89 de ani: „Am lucrat şi pe Mao Zedong, primul autobuz românesc!”

Augustin Maior, inventatorul telefoniei multiple – patriotul exclus din Academie, al cărui fiu s-a sinucis din pricina comunismului!

Paizs Miki, un mare boxer pe care l-a dat Clujul: „Am fost campion mondial 20 de minute, apoi au schimbat decizia!”

Povestea „gnomului” Iuliu-Gyuszi-Gyula, ultimul nebun cu ştaif al Clujului. Are rădăcini prusace, maghiare şi române!

Clujul real. 1 Mai, la adăpostul femeilor cu copii, victime ale violenţei domestice: „Pentru prima oară, după ani de zile, sunt fericită!”

Vasile Tuşa, geniul cu opt clase care i-a uimit pe comunişti, singurul clujean prezent în istoria aeronauticii româneşti!

Călin Nemeş, aşa cum l-am cunoscut...

Adam Sandor, un personaj fabulos al vechiului Cluj! Sportiv, discotecar, aventurier, manager de hotel şi actor la Hollywood!

Două poveşti de la PNŢ-CD Cluj

* * *

SORIN GRECU s-a născut la 6 februarie 1962, în Cluj. Este absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-engleză, promoţia 1986. În timpul comunismului, a practicat următoarele munci: paznic de noapte, muncitor necalificat, librar. După 1989, a fost profesor de limba română, apoi jurnalist şi reporter de televiziune la: Patria – Cluj-Napoca, Tribuna Ardealului, Ora – Bucureşti, CBN TV Cluj-Napoca, Agenţia de presă MEDIAFAX, PRO TV Cluj-Napoca, Alpha TV Baia Mare, NCN TV Cluj-Napoca, Mesagerul, Gardianul, Ziua de Cluj, Gazeta de Cluj, Bună Ziua Cluj. Actualmente este jurnalist freelancer şi referent de presă la o instituţie culturală clujeană. A realizat mii de ştiri şi reportaje de presă şi televiziune, unele preluate de CNN, Euronews, RTL, TVR etc. A obţinut numeroase premii literare în ţară şi, recent, în Italia, pentru proză scurtă: Premiul de Excelenţă, ex aequo, la Concursul Internaţional de Literatură „Lo Splendore Del Talento – Scintille D’Arte”, 2020. De asemenea, trebuie menţionate premiile de jurnalism şi televiziune: Premiul Clubului Român de Presă, 2005; Premiul Special al Juriului – SIMFEST 2007, Târgu Mureş; Marele Premiu al Festivalului Naţional de Film Etnografic, Galaţi, 2013; Menţiune specială la International Documentary Film Festival on Art, Ecology and Tourism, Bucureşti, 2014; Premiul Saloanelor „Liviu Rebreanu”, Bistriţa, 2018, pentru volumul de reportaje „Aţi venit să munciţi… nu să trăiţi!”. Povestiri din lagărele de muncă şi puşcăriile comuniste etc.
Pe lângă opt volume de poezie, Sorin Grecu a publicat următoarele volume de reportaje: Viaţa lucrează cu alte date, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010; Reportajele mele, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010; Povestiri altfel, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2012; Alexandru Ţitruş – portret din cioburi, Editura Tradiţii clujene, Cluj-Napoca, 2013; Vânătorul de tornade. Poveşti adevărate de la morgă, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017; „Aţi venit să munciţi… nu să trăiţi!”. Povestiri din lagărele de muncă şi puşcăriile comuniste, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2018; Rezistenţa românească. Povestiri din lagărele de muncă şi temniţele comuniste, Editura Eurotip, Baia Mare, 2020.