Antologie gândită de Irina Petraș
Redactor responsabil: Constantina Raveca Buleu

Volum editat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

Cum se știe deja, volumul Istoriile literaturii române a reușit să țină locul simpozionului plănuit pentru ediția a 7-a a FestLit Cluj (2020). Speram să fie singura ediție exilată online.
Din păcate, nici ediția a 8-a nu a fost să fie una a întâlnirilor pe viu. Centrul de greutate cade și de această dată pe antologia gândită să ne aducă alături într-o dezbatere. Tema: Scriitorul și lumea. Ideea centrală ar fi relația scriitorului cu cititorii săi și cu lumea în vremuri normale, în vremuri de restriște (de orice gen: personală, politică, sanitară etc.), în deplină eră internetică.
Eseurile mele pregătitoare – Lumea fără cap, Scriitorul fără lume, apărut în România literară, și Re-locuirea culturală a Cetății, apărut în Tribuna – sunt așezate în loc de prefață. Textele reunite aici (în ordinea alfabetică a numelor autorilor) sunt fie scrise special pentru acest volum, fie reluări revizuite și adăugite ale unora apărute în volume ori în revistele literare.
La chestionarul pe care l-am lansat scriitorilor tuturor filialelor Uniunii s-a răspuns fie prin studii sau eseuri libere (uneori cu puternică tentă confesivă), fie urmând pas cu pas întrebările mele. Pentru cele care au păstrat titlul chestionarului, Scriitorul și Lumea, am propus și un subtitlu sau o prelungire a titlului care să le diferențieze.
Am respectat opțiunile ortografice ale autorilor.
Am ilustrat anume cartea cu fotografii de grup, cu scriitorii împreună. Fotografiile sunt, unele, alese de autori, dar cele mai multe sunt din arhiva mea adunată de-a lungul anilor. Nu puține au apărut și în alte volume alcătuite pentru filială. Am hotărât, de aceea, să renunț la legende (cu o singură excepție). Scriitorii se cunosc și se recunosc între ei și din cărți, dar și din vedere. Iar locurile acțiunii sunt și ele cunoscute: FestLit Cluj mai întâi (căci dinspre el este vorba), dar și alte festivaluri, simpozioane, turniruri, reuniuni, întâlniri. (Irina Petraș)

* * *

Cuprins

Irina Petraș, Lumea fără cap, Scriitorul fără lume

                   Re-locuirea culturală a Cetății

Adrian Alui Gheorghe, Îngroparea cărții sau Scriitorul fără lume

Simona Antonescu, Scriitorul și Lumea. Nevoia de poveste

Sanda Berce, Scriitorul este (și) Lumea

Ana Blandiana, Punctul de sprijin

Oana Boc, Reîntemeierea lumii în mister

Iulian Boldea, Lumea scriitorului, scriitura ca lume

Ștefan Bolea, Întâlnirea

Ștefan Borbély, Rechizite

Corin Braga, Jurnal de vise II (1998-2007)

Florica Bud, Scriitura – iubire scrâșnindă

Constantina Raveca Buleu, Istoriile minore sau gâlceava unui scriitor cu sine însuși

Leo Butnaru, Lumea fără cap. Scriitorul fără lume?

Ion Buzași, Scriitorul și lumea. Rostul literaturii

Dumitru Cerna, Scriitorul și lumea sau despre dăinuire

Ruxandra Cesereanu, Ceasornicăria

Gabriel Chifu, Centralitatea pierdută a literaturii

Aura Christi, Laudă turnului de fildeș

Gabriel Coșoveanu, Scriitorul – un rol sau un statut?

Cornel Cotuțiu, Scriitorul și lumea. Pe scurt

Vasile Sebastian Dâncu, Poezia – Cenușăreasa lumii sociale?

Gellu Dorian, Scriitorul și lumea. Nuanțări identitare

Ioana Drăgan, Lume, lume, soră lume!

Vasile V. Filip, Scriitorul și lumea sau „vina de a iubi literatura”

Dinu Flămând, „Fiii mâlului”

Gabriela Gheorghișor, Literatura și digitalul

Mihaela Gligor, Lumea e făcută din povești

Gheorghe Glodeanu, Scriitorul și Lumea sau despre permanența cărții

Nicolae Goja, Sămînța virușilor șugubeți

Mariana Gorczyca, Scriitorul și lumea foarte foarte contemporană

Vasile Igna, Și așa mai departe

Emanuela Ilie, Despre trezirea (brutală, dar necesară a) ființei-care-se-scrie

Florina Ilis, Scriitorul și lumea care se schimbă

Nicolae Iuga, Revoluția culturală social-media și declinul literaturii

Marius Jucan, Conversând cu un necunoscut despre literatură și viață

Ștefan Jurcă, Scriitorul și Lumea. Despre metamorfozele cărții

Ioan Lascu, Căderea din literatură

Adrian Lesenciuc, Veacul de singurătate al scriitorului

Rodica Marian, Statutul scriitorului în cetate

Valentin Marica, Scriitorul și Lumea. Confesiuni

Menuț Maximinian, Elitele și izgonirea din Piața Cetății

Alice Valeria Micu, O rezervație pentru cei frumoși

Ion Mureșan, Pre-literatura și pre-scriitorul

Vianu Mureșan, Zarva satului a fost prima mea limbă

Cornel Nistea, Realul, încă de când ne naștem

Eugeniu Nistor, Lumea, literatura și pandemiile

Olimpiu Nușfelean, Ce e disprețul unor ignoranți în fața oceanului literar?

Dora Pavel, Pe Kafka numai Kafka îl poate citi

Ovidiu Pecican, Scriitorul: perspectivă istorică

Laura Poantă, Lumea fără cărți

Horea Poenar, Viitorul (nu) este anulat sau Despre literatură în vremea holerei

Ioan-Aurel Pop, Scriitorul și lumea (mea)

Ion Pop, Scriitorul și Lumea sau despre necesara selecție a valorilor autentice

Adrian Popescu, Rădăcini și frunze

Horea Porumb, Pandemie cu și fără întrebări

Ilie Rad, Scriitorul și Lumea sau despre scrisul ca salvare de la uitare

Dani Rockhoff, Scriitorul pentru lume și nu în afara ei

Gheorghe Săsărman, O lume intrată în zodia transformărilor radicale

Monica Săvulescu Voudouri, Scriitorul și lumea sau „din iubire de oameni”

Alexandru Sfârlea, Lumea fără cap, scriitorul în lume

Roxana Sicoe-Tirea, Textul: o proiecție transdisciplinară

Liviu Ioan Stoiciu, N-am avut niciodată parte de vreo „popularitate”, să-mi fac azi iluzii

Ion Taloș, Din preistoria unei lucrări literare: Împăratul Traian și conștiința romanității românilor

Adriana Teodorescu, Scriitorul și Lumea sau despre importanța literaturii

Livia Titieni, Quand lire, c’est faire. Când a citi înseamnă a face

Gábor Tompa, Repetiție generală

Adrian Țion, „Nebunia artei”

Radu Țuculescu, „Eu sînt eu și împrejurările mele”

Cornel Ungureanu, Mesaj eliptic

Doina Uricariu, Scriitorul și Lumea

Lucian Vasiliu, Lapidară confesiune Scriptoriană

Răzvan Voncu, Scriitorul: o oglindă tot mai mică, la marginea unei lumi tot mai mari

George Vulturescu, Scriitorul și Lumea sau „ultimii visători ai planetei”

Magda Wächter, Scrisul, „ordinea” și „dezordinea”