Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Şcoala ardeleană de critică şi istorie literară

Făt-Frumos și vremea uitată: Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. O interpretare a basmului
Făt-Frumos și vremea uitată: Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. O interpretare a basmului
  • An apariție: 2022
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-875-9
  • Format: 13x20
  • Pagini: 148

Preț: 45.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Căutând într-o parte şi în alta, cu barba albă până la genunchi, ridicându-şi pleoapele ochilor cu mâinile şi abia umblând, nu găsi decât un tron odorogit; îl deschise, dară în el nimic nu găsi; ridică capacul chichiţei, şi un glas slăbănogit îi zise:

– Bine ai venit, că de mai întârziai, şi eu mă prăpădeam. (TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE)

* * *

Basm al unei îndoielnice inițieri și, în același timp, replică sui generis la anamnesis-ul platonician, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte nu încetează să provoace meditația despre destinul ființei omenești la meridianul românesc și sud-est european. Iar faptul că textul transmis de Petre Ispirescu și-a găsit locul de drept în cultura de ieri și de astăzi argumentează, o dată în plus, necesitatea acestei ediții cu adnotările, comentariile și traducerile cu parfum post-medieval, la care se adaugă o selecție din textele critice și eseistice care au acompaniat, până în prezent, cele peste treizeci de ediții ale acestei istorisiri, singulară în spațiul culturii populare autohtone.  (MIRCEA MUTHU)

* * *

Cuprins

 

Notă asupra ediţiei

Prefaţă sau o poveste singulară

Interpretări exegetice

Oglindiri interogativ-critice

Biobibliografie

A. Ediţiile basmului

B. Bibliografie critică

C. Traduceri

Jeunesse sans vieillesse et vie sans mort

(Traducere de Rodica Baconsky)

Youth Without Old Age And Life Without Death

(Traducere de Liana Muthu)

Juventud sin vejez y vida sin muerte

(Traducere de Diana Moţoc)

* * *

MARIA MUTHU (1949-2012), profesoară eminentă, a îngrijit ediţii literare (Ticu Archip, Aventura, 1979) şi a tradus din eseistica lui Pierre Mertens (Agentul dublu, 2002), lăsând un Jurnal în fază de manuscris. În 2006 a fost distinsă cu Diploma „Gheorghe Lazăr” clasa 1 de Ministrul Educaţiei şi Cercetării.


Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, MIRCEA MUTHU s-a născut la 1 ianuarie 1944, în Iernut, judeţul Mureş. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România; debutul absolut în revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 şi 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993, 1998, 2020; Esenţe (Poeme), 1994; Cîntecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi „vremea uitată” – o nouă interpretare a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (în colaborare cu Maria Muthu), 1998 şi 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000 şi 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002 şi 2008, ed. definitivă Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european. Confluenţe culturale, 2017 (Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România); Balcanologie (vol. I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2008); Grafii (Poeme), 2004; Studii de estetică românească, 2005 şi 2014 (ediţie revăzută şi adăugită); Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; vol. II, 2018; Estetica între mediere şi sinteză, 2016; Estetica sau melcul şi cochilia, 2021. Coautor la dicţionare de literatură română şi la numeroase volume colective. Ediţii îngrijite: Anton Pann (1973); Liviu Rebreanu (1976); Henri Jacquier (1991); Radu Stanca (1997); Eugeniu Sperantia (1997); Al. Dima (2002). Distincţii: Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate, decernat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2016.

Comentarii: 0