Loading...

Cum se scrie istoria literară

-25%
Cum se scrie istoria literară

Cum se scrie istoria literară

Colecții: Şcoala ardeleană de critică şi istorie literară

Etichete:



Autor(i):



  • An apariție: 2022
  • ISBN 978-606-797-820-9
  • Format: 14,8x21
  • Pagini: 354

Preț: 50.00 Lei  37.50 Lei

Adaugă în coș:
       

De unde vine istoria literară și încotro merge?

 

De unde vine și încotro se îndreaptă istoria literară? Dinspre istorie – ar fi un răspuns; dinspre critica literară – ar răspunde alții, cei mai mulți. Pledoaria mea nu e o noutate. Ba ar putea fi înțeleasă ca o întoarcere la originile istoriei literare, la locuri prin care a mai rătăcit și la experiențe pe care le-a mai încercat. Acest nou expansionism al istoriei literare sau dorința de diversificare au mai fost duse până în pragul declanșării unei crize de identitate. Reacția de restrângere a câmpului său de aplicație la evoluția internă a literaturii, adică la o istorie estetică, a venit firesc după aventurile anterioare, dar i-a adus alt risc, acela de îngustare a orizontului. La noi, istoria literară a fost prea multă vreme numai estetică, menținută sub obediență călinesciană, și de aceea există pornirea firească de eliberare și expansiune.
Nu e mai firească racordarea istoriei literare la Istorie, nu la critica literară? Înseamnă să o mutăm dintr-o vasalitate în alta? Întrebarea merită să fie pusă și să aibă un răspuns. De aceea m-am conectat la reflecțiile istoricului francez Paul Veyne din cartea sa Cum se scrie istoria, apărută în 1971 la Paris și în 1999 la București. Am prelungit sau am translat gândurile de acolo, aici, în Cum se scrie istoria literară, tot fără semnul întrebării, adică într-un sens analitic, nu prescriptiv sau tehnic. (Ion Simuț)

* * *

În câte feluri se poate scrie istoria literară? Cum își schimbă ea subiectele, strategiile, alianțele, evaluările? Sunt întrebări la care merită să reflectăm.
Confruntările dintre istoria estetică și istoria culturală, politică sau ideologică se multiplică în istoriile literaturii române de la primele încercări până la cele mai recente sinteze, de la Iustin Popfiu la Mihai Iovănel, cu marile experiențe exemplificate de G. Călinescu și Nicolae Manolescu. (Ion Simuț)

* * *

Cuprins

ARGUMENT. Cum se învârte roata istoriei literare?

CUM SE SCRIE ISTORIA LITERARĂ

Reflecții libere despre modelul narativ al istoriei literare

Variante de istorii politice ale literaturii române

Vechiul și noul documentarism în istoria literară

Biografismul în trei etape

Sextil Pușcariu. Lumile culturale ale memorialisticii

Mihail Sebastian la o răscruce de ideologii

Ce înseamnă să fii bănățean?

ISTORIILE LITERATURII ROMÂNE

Tablou sinoptic și comentarii bibliografice

Inaugurarea istoriei literaturii române. Prima pledoarie pentru o istorie critică (Iustin Popfiu, 1867/1870)

G. Călinescu. Prima istorie estetică a literaturii române (1941)

Polemica Virgil Ierunca-G. Călinescu în jurul versiunii franceze a unei istorii a literaturii române (1956-1957)

O istorie proletcultistă a literaturii române: Emil Boldan (1961)

Tradiționalismul valorizator: Ion Rotaru

O istorie didactică a literaturii române: Dumitru Micu

Alex Ștefănescu. Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul comunismului (2005)

Conceptele și mizele lui Eugen Negrici

Istoria critică... a lui Nicolae Manolescu (2008; 2019)

O istorie ideologică, progresistă, douămiistă: Mihai Iovănel (2021)

POSTFAȚĂ. Manifest pentru libertatea istoriei literare

* * *

Ion Simuț (n. 1953), critic și istoric literar.

Volume publicate: Diferența specifică, Ed. Dacia, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Ed. Cogito, 1994 – Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1994, pentru critică și istorie literară; Revizuiri, Ed. Fundației Culturale Române, 1995; Confesiunile unui opinioman, Ed. Cogito, 1996; Critica de tranziție, Ed. Dacia, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Biblioteca revistei „Familia”, 1997 – nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Arena actualității, Ed. Polirom, 2000 – nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Augustin Buzura (monografie), Editura Aula, 2001; Liviu Rebreanu (monografie), Editura Aula, 2001; Dumitru Țepeneag, Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuț, Ed. Paralela 45, 2003; Reabilitarea ficțiunii, Editura Institutului Cultural Român, 2004 – Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca; nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române; Simptomele actualității literare, Biblioteca revistei „Familia”, 2007 – Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca; Europenitatea romanului românesc contemporan, Editura Universității din Oradea, 2008; Liviu Rebreanu și contradicțiile realismului, Editura Dacia XXI, 2010; Vămile posterității. Secvențe de istorie literară, Editura Academiei Române, 2012 – Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca; nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor; Literaturile române postbelice, Editura Școala Ardeleană, 2017 – Premiul Uniunii Scriitorilor.

Ediții îngrijite, antologii și prefețe sau postfețe la volume de Ion Agârbiceanu (1978), Teodor Scorțescu (1982), Octavian Goga (1985), Mihail Sadoveanu (1987, 2016), I. Peltz (1989), George Bacovia (1994), Tudor Arghezi (1994 și 2004), Mircea Streinul (1995), Liviu Rebreanu (1998, 2004, 2017), Mircea Nedelciu (1999), Paul Georgescu (1999), Dinu Nicodin (2000), Eugen Uricaru (2002), E. Lovinescu (2003 și 2006), Alexandru Ecovoiu (2004 și 2005), Literatura din Basarabia în secolul XX. Romanul, vol. 1-4 (2004), Augustin Buzura (2008 și 2013), Octavian Paler (2010), Iustin Popfiu (2016), Paul Goma (2021).

Colaborator la Dicționarul scriitorilor români, I-IV, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, București, 1995-2002; la Dicționarul esențial al scriitorilor români (aceiași coordonatori), Editura Albatros, București, 2000 - și la alte volume colective.

Coordonator de volume colective: Valențe europene ale literaturii române contemporane, Editura Universității din Oradea, 2007; Competiția ficțiunilor. Investigații de critică literară, Biblioteca revistei „Familia”, 2007; Ion Simuț (coordinator), The European dimension of contemporary romanian literature, Editura Universității din Oradea, 2008; Ce e viu și ce e mort în opera lui Mihail Sadoveanu?, Editura Junimea, Iași, 2019.