Imagine coperta I: Marcel Lupșe, Strada mare (1999)
După debutul în teatru (volum în 2012), continuând cu proza scurtă (2014), Dorina Vladi își surprinde acum cititorii cu un roman masiv, proiectat pe fundalul epocii contemporane. Autoarea e preocupată de evoluția unor destine feminine, ce-și caută împlinirea, dăruindu-se vieții cu pasiune și intransigență. E relatată biografia Feliciei Banu, o tânără despre care se spune că poate deveni „o scriitoare de succes”, dar, până la a-și scrie literatura propriu-zisă, își întreține un jurnal personal – de fapt, acesta este romanul promis –, notând cu conștiinciozitate nu doar evenimente majore din anturajul ei, ci și momente emoționante din viața particulară trăită plenar (pe șantier, căutându-și fericirea în dragoste, în familie etc), având înclinații în zugrăvirea portretelor, a crochiurilor existențiale, pe care brodează o intrigă verosimilă, tensionată. Dorina Vladi scrie cu ușurință, în manieră tradițională, detaliind totul până în amănunțimea gesturilor și a convorbirilor aparent banale. Modernitatea romanului Zece ierni constă în construcția lui, prozatoarea alternând modalitățile de tratare, de la persoana întâia, la relatarea obiectivată, totul cu incursiuni ample în miezul jurnalului intim, de o sinceritate feminină captivantă, prin detalierea tuturor angajamentelor conflictuale ale eroilor. E un roman scris cu plăcere, care se citește cu plăcere, recomandând o scriitoare de factură în totul realistă, cu calitățile unei bune observatoare a vieții. Zece ierni e romanul unei femei capabile de a-și înfrunta și a-și depăși toate pragurile de cumpănă, pentru a-și împlini vocația și, mai ales, pentru a-și păstra integru caracterul care o înnobilează. (Constantin Cubleșan)
* * *
Dorina Vladi s-a născut în anul 1950, în Maramureş. Îşi petrece copilăria şi adolescenţa în municipiul Dej, judeţul Cluj. Este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş- Bolyai” din Cluj-Napoca şi activează ca profesoară de limba şi literatura română în judeţul Bistriţa-Năsăud şi în municipiul Braşov. Începe să scrie din 2010 şi debutează în 2012 cu volumul de unde vii, teatru, apărut la Târgu-Mureş, Editura „Nico”. Urmează în 2014 un volum de proză scurtă, Bisturiul şi vioara, la Editura „Pastel”, din Braşov. În continuare, publică proză în revista Literatura de azi şi în alte reviste literare.