Postfață de Viorel Marineasa
Pe copertă: Câmpia Bărăganului (foto: Mariana Gorczyca)
Cu puterile mele de scriitor, am scris o carte despre Rubla, satul din care mai este în picioare o singură casă, cu un singur locuitor, supraviețuitor al acelor vremi. Doresc acestei cărți, dincolo de noima pentru care încă se mai citesc romane, să fie un prim demers pentru ca tăvălugul ignoranței și al ignorării să nu șteargă de pe Câmpia Bărăganului o ultimă mărturie a memoriei noastre colective din anii ’50. (Mariana Gorczyca)
* * *
Mariana Gorczyca a salvat Rubla printr‑o carte. Le revine altora responsabilitatea de onoare s‑o salveze și in situ. Atâta cât mai este. (Viorel Marineasa)
* * *
Potrivit documentelor, în Rubla au fost deportați 246 de germani, 147 de români bănățeni, 39 de basarabeni și bucovineni refugiați în România, 11 macedoneni, 19 turci și 8 sârbi. Multiculturalitatea Banatului fusese refăcută, prin câte un eșantion etnic, în Rubla, una dintre cele 18 localități ridicate de la zero, în 1951, în imensitatea Bărăganului. În anii care s‑au scurs după „obsedantul deceniu”, satele acestea aproape că au dispărut în întregime. Am putea transfera toată vina pe regimul comunist, care nu avea niciun interes propagandistic în a păstra mărturii atât de dureroase ale acțiunilor sale. Mă tem însă că nici după 1989 nu s‑a întreprins mare lucru în a salva casele rămase în picioare. (Mariana Gorczyca)
* * *
MARIANA GORCZYCA este scriitoare și jurnalistă. Licențiată în Litere la Cluj și în Jurnalism și Comunicare la Sibiu, doctor în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai. A debutat editorial cu placheta Versuri pentru pauza mare (2003). Publică la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”, romanul în cheie postmodernă Cheful nu se organizează, vine de la sine (2005), și la Editura Casa Cărții de Știință, volumul Să facem totul…, reviste literare și ideologie comunistă (2007). În 2010, anul romanului românesc postdecembrist, apare Cadență pentru un marș erotic, roman nominalizat pentru Cartea anului de către „Rețeaua literară” și premiat la Zilele Prozei la Cluj și la Festivalul Național de Proză „Liviu Rebreanu”. Cartea a fost tradusă în limba franceză de Ina Delaunay și publicată la editura pariziană Non Lieu, cu titlul Cadence pour une marche érotique. În 2013, apare romanul Parcurs, premiat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, tradus în limba maghiară de Gabriella Koszta, cu titlul Az utolsó ütés (Noran Libro Kiadó), iar în 2019, Dincoace și dincolo de tunel. 1945, tradus în germană de Beatrice Ungar, cu titlul Diesseits und jenseits des Tunnels. 1945 (Honterus Verlag).
Este prezentă în numeroase volume colective editate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor (sub coordonarea Irinei Petraș), în antologii de proză scurtă, precum și în antologia Transilvania, mon amour, cu poezii traduse în germană de Dieter Schlesak. Din 2015, a fost aleasă în Consiliul director al Centrului PEN România.