Pe copertă: Fermecătoarea, la Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Ciuta-Măgura (BZ), 1762.

Volum editat împreună cu Editura Eikon
Volum distins cu Premiul „George Oprescu” pentru Istoria artei, acordat de Academia Română

Cartea conține 100 de pagini color, ilustrate cu fotografii realizate de autori.

Pornind mai ales de la date culese pe teren, care au fost puse în paralel cu informaţii extrase dintr-o vastă bibliografie, cercetarea de faţă, desfăşurată de-a lungul multor ani, şi-a propus o investigare a iconografiei vrăjitoriei în cultura română, așa cum se configurează ea în legătură cu o temă fundamentală a artei religioase: Judecata de Apoi. Prezentul studiu se doreşte a fi o contribuţie la antropologia vizuală, dat fiind că are în vedere modul în care imaginarul a modelat reprezentările iconografice, dar şi măsura în care acestea au devenit purtătoarele unor semnificaţii sociale, creând vectori de sens în comunităţile care aveau acces la ele. Analizele din această carte au fost foarte sensibile la chestiuni de diacronie (istoria artei, istoria limbii române, cronologia generală a vrăjitoriei româneşti şi europene), precum și la principiile riguroase ale analizei iconografice şi iconologice. Nădăjduim că punerea în relație a imaginilor care arată chinurile vrăjitoarelor în Iad cu diverse categorii de texte și cu credințe populare dintre cele mai variate va trezi interesul unui public cât mai larg, stimulându-l să se implice activ în conservarea și valorificarea patrimoniului artistic românesc. (Ioan Pop-Curșeu, Ștefana Pop-Curșeu)

* * *

Cuprins

INTRODUCERE

ESCHATOLOGIA, CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE COMUNITARĂ

Judecata de Apoi: vast repertoriu de reprezentări sociale

Viziuni şi naraţiuni despre lumea de apoi. Surse ale iconografiei vrăjitoriei în arealul românesc

     Vămile văzduhului

          Texte şi credinţe populare despre vămi

          Iconografia vămilor şi vama vrăjitoriei

Apocalipsa Maicii Domnului

         Texte, contexte, pretexte

         Compoziţii iconografice inspirate de Apocalipsa Maicii Domnului. Gurasada

Apocalipsa lui Pavel şi alte Apocalipse apocrife

Alte texte cu caracter eschatologic

Texte şi imagini eschatologice occidentale. Scurte deschideri comparatiste

De la imagini la vedenii şi viziuni

ZUGRAVII ROMÂNI ŞI VIZIUNEA LOR DESPRE LUME

A scrie şi a zugrăvi: cultura scrisă şi puterea ei configuratoare

Vasilie Zugrav

Erminiile şi caietele de modele: canon şi libertate creatoare

Radu Zugravul

         Date biografice

         Profilul spiritual. Cultura în materie de drept canonic

         Elemente de iconografie creştină. Teme şi nelinişti eschatologice

         Avestiţa, aripa Satanei

         Opera de muralist a lui Radu

Forma mentis: iadul şi chinurile sale în imaginarul popular

Imagini ale iadului în cultura populară: studii de folclor, chestionare, consemnări

Influenţa cărţilor populare. Condamnări ale vrăjitoriei

Vrăjitoare şi vrăjitori în focul iadului: bogăţia imaginaţiei populare

Zugravii, între şcoli de pictură şi individualitate creatoare

Zugravul ca individ: complexe psihice şi structuri codificate ale imaginii

         Radu Munteanu din Ungureni: iadul suprapopulat şi păcatele sexuale

         Matei Ţimforea: infirmitate, sărăcie şi tematici eschatologice

         Un ateu pictor de Judecăţi de Apoi: Paul Bătăiosu

         Pârvu Mutu: complexitate şi puritate teologică a Judecăţii de Apoi

Şcolile de pictură

         Pictori din Ţara Codrului: sadism şi torturi în lumea infernală

         Şcolile olteneşti: vrăjitorie, păcate sexuale şi chinuirea fumătorilor

         Şcoli de iconari (Transilvania, Moldova): de la canon la inovaţie

Ctitori, comanditari, comunităţi

         Gesturi ctitoriceşti, de la solemnitatea boierească la libertatea populară

         Privirea comunităţii: practici magice, frici şi repere pedagogice

ISTORIE ŞI GEOGRAFIE

Lista monumentelor şi a punctelor de interes

Distribuţia geografică

Ipoteza montană

Folclorul magic şi reprezentările vizuale

         Oltenia

         Maramureşul şi Transilvania

         Cazul Moldovei: sărăcie iconografică/bogăţie etno-folclorică

Probleme istoriografice

Gândire magică şi religie: superstiţiile românilor în 1750-1850

Înainte de Judecata de Apoi, judecata lumească: procese şi acuzaţii de vrăjitorie

Noi contexte instituţionale, noi practici socio-culturale şi o lentă modernizare legislativă

TIPOLOGII LINGVISTICE

Feminin/masculin

Unitate pan-românească şi varietate istorico-regională a terminologiei

Analiza factorială şi prin scalare multidimensională

TIPOLOGII ICONOGRAFICE

Vrăjitoarea în râul de foc, alături de alţi păcătoşi

Călăriri satanice

Călăriri „clasice”

Diversificări ale tipologiei: îmbrăţişări şi împreunări satanice

Alte păcătoase călărite de diavol: forme multiple ale desfrâului în arta românească şi europeană

Copulaţia satanică în cultura occidentală: fantasmele demonologilor

Călăriri demonice în cultura populară românească

Noi perspective de interpretare a vrăjitoriei europene

Luătoarele de mană şi recipientele lor. Pedepsirea sterilităţii

Luătoarea de mană cu şuştarul pe cap şi surata ei infanticidă

Scârna diavolului în laptele furat

Femeia cu şuştarul la gât, în mână sau în poală

Paralele ucrainene

Femeia cu cupa de leacuri: figurări autohtone şi paralele bulgare

Alte reprezentări (arhaice)

Fermecătoarea bătută de diavol

Diverse torturi aplicate fermecătoarelor şi vrăjitoarelor

Diavolul care smulge limba vrăjitoarei

Femeia care „se închină” diavolului

Femeia cu oglinda

Grupuri de practicanţi ai magiei

Reprezentări moderne ale agenţilor magici, între fidelitate faţă de tradiţie şi inovaţie iconografică

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Iconografie eschatologică în context comparat

Judecata de Apoi & iconografia eschatologică

Judecata de Apoi, eschatologie & iconografie eschatologică în cultura română

Istoria artei româneşti (surse cu informaţii despre iconografia eschatologică)

Iconografia vrăjitoriei

Antropologie culturală, istorie, religie, folclor, studii despre literatura eschatologică şi apocrifă

ANEXE

Texte cu conţinut eschatologic copiate de Vasilie Zugrav de la Sibiciu

Prescripţii de drept canonic în Caietul de modele al lui Radu Zugravu

* * *

Ioan Pop-Curşeu (n. 1978) este prof. dr. habil. la Facultatea de Teatru şi Film a Universităţii Babeş-Bolyai, Departamentul de Cinematografie şi Media, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România şi al Academia Europaea, secţiunea Film, Media and Visual Studies. A făcut parte din mai multe programe şi grupuri de cercetare, fiind directorul unui proiect Uefiscdi Tinere Echipe, cu titlul Iconografia vrăjitoriei, o abordare antropologică: cinema, teatru, arte vizuale (2018-2020). A publicat şase cărţi, dintre care cea mai importantă este Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi (Polirom, 2013), dar şi 150 de articole ştiinţifice şi 50 de recenzii – în ţară şi în străinătate – în limbile română, franceză şi engleză. A coordonat 11 volume colective sau numere speciale din reviste academice. Ioan Pop-Curşeu a desfăşurat şi o vastă activitate de traducător, semnând – singur sau în colaborare cu Ştefana Pop-Curşeu – 12 volume traduse, din operele lui Gilles Deleuze, L.-F. Céline, Henri Michaux, Jean Cuisenier, Patrick Deville, Philippe Forest, Gustave Thibon, Benjamin Fondane, Lucian Blaga, Ion Pop.

* * *

Ştefana Pop-Curşeu (n. 1979) este conferenţiar dr. la Facultatea de Teatru şi Film a Universităţii Babeş-Bolyai şi director artistic al Teatrului Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Este redactor-şef al revistei academice de studii teatrale Studia UBB Dramatica şi membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, a UNITER şi AICT, precum şi a unor importante institute de cercetare din Franţa: IRET, Paris III - Sorbonne Nouvelle, şi C.I.R.R.A.S., Centre National du Théâtre. A publicat un prim volum de autor Pour une théâtralité picturale. Bruegel et Ghelderode en jeux de miroirs (2012) şi peste şaizeci de articole şi studii în domeniul istoriei teatrului în ţară şi în străinătate. A tradus peste o duzină de volume din limba franceză, printre care se numără piese de teatru, poezie şi roman, filosofie şi etnografie, majoritatea în colaborare cu Ioan Pop-Curşeu. A lucrat la mai multe spectacole, pe chestiuni de adaptare scenică şi consiliere artistică, semnând şi regia a două dintre ele, pe texte originale, scrise în colaborare cu soţul său: Foc de voie /Killed by friendly Fire, Roşia Montană (2014), şi Tzara arde şi Dada se piaptănă (Fantoma de la Elsinore), Teatrul Naţional din Cluj-Napoca (2016).