Ediție îngrijită de Rodica Lăzărescu

Frumos este că am fost şi am rămas copii. Grav este că murim în fiecare zi, minţindu-ne că trăim, când de fapt ne amăgim cu aceeaşi candoare infantilă. Abia la urmă se trage cortina piesei, de regulă tragi-comică. Noroc este că eu cred că repertoriul e mai bogat şi c-avem bilete de favoare asigurate. Nu cred în moarte. [...] Nu sunt un habotnic, dispus să cred, legat la ochi, în cele văzute şi nevăzute. Dar mi s-a întâmplat s-asist la incredibile fenomene paranormale, care m-au convins că trăim în universuri paralele. [...] Aşadar, nu cred în moarte! […] Sufleteşte sunt pregătit s-o întâmpin fără nelinişti, fără să mă laud că-i simt lipsa. Ca la toate operaţiile, de care am mai avut parte, mă tem doar de dureri. Având noroc în viaţă – de n-o fi înger păzitor –, mă rog de-un subit. (Niculae Gheran)

* * *

Lucrarea de faţă a avut ca punct de plecare o serie de interviuri realizate în ultimii doi ani (2019-2020) de Virgil Raţiu cu Niculae Gheran, „ultimul mare editor” (căruia literatura română îi este, ar trebui să-i fie, profund recunoscătoare), prozator cu har, dar şi om al cetăţii. Dialogurile celor doi autori, apărute în câteva publicaţii culturale, au fost completate, în cel de-al doilea capitol (Addenda), cu şase interviuri mai vechi din multele „taifasuri” purtate în timp de Niculae Gheran cu diverşi interlocutori. (Facem precizarea că restul interviurilor pot fi consultate în Niculae Gheran, Rebreniana, I-II, Editura Academiei, 2017.)
În ambele secţiuni, ordonarea textelor s-a făcut după criteriul cronologic, considerat cel mai adecvat într-un asemenea demers.
Operată cu multă parcimonie, selecţia dedicaţiilor celor 75 de personalităţi a urmărit evidenţierea mai multor aspecte, dintre care unele mai puţin cunoscute, legate de activitatea celui căruia i-au fost oferite – istoricul literar, editorul, scriitorul Niculae Gheran, în încercarea de a-i schiţa un portret mai altfel. Desigur, nu au fost omise nici cele ce ţin de domeniul relaţiilor interpersonale, uneori câteva rânduri pe o pagină de titlu scoţând la iveală legături surprinzătoare. Lucrurile mai puţin ştiute, ocultate într-un fel de activitatea eclatantă de editor al operei rebreniene, iar în anii din urmă de cea de prozator „păgubaş”, se leagă de contribuţia sa decisivă la elaborarea unor instrumente de lucru esenţiale – biobibliografii, dicţionare, enciclopedii, cataloage –, unele de pionierat pentru istoria noastră literară. În toate cazurile, Niculae Gheran a preferat să se retragă, în cel mai bun caz, în spatele unei notiţe din caseta tehnică a volumului (de tipul coordonare redacţională şi lexicografică), dacă nu chiar într-un anonimat total. Numai recunoaşterea exprimată în dedicaţii vine să facă oarecum cuvenita dreptate.
Ordonarea dedicaţiilor a urmat criteriul alfabetic, antologatorul asumându-şi uşoara abatere de la început ce-l plasează pe Tudor Arghezi în capul listei. (Rodica Lăzărescu)

* * *

CUPRINS

NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI
INTERVIURI realizate de Virgil Rațiu
„Deocamdată, să-l credem pe Nicolae Iorga: îți iert orice, nu și pesimismul când e vorba de viitorul țării tale”
„Trăim într-o țară în care, până n-apuci să mori definitiv – nu pe furiș –, nu-ți simte nimeni lipsa. Niciodată ura nu a fost la ea acasă, ca acum în România”
„Nu cred în moarte. Sufletește sunt pregătit să o întâmpin fără neliniști, fără să mă laud că-i simt lipsa”
„Meseria de editor e o profesie de credință”
Arta de a fi nonagenar
„Sunt un personaj atipic, deși, paradoxal, consecvent cu mine însumi, fără să evoluez șerpuind de pe un trotuar pe altul”
„Întâmplarea, regina neîncoronată a tinereții noastre”
Cu cărțile pe masă
Mergem înainte, că podu-i rupt!
Zodia covidului
ADDENDA
Niculae Gheran (interviu realizat de Olimpiu Nușfelean)
De vorbă cu Niculae Gheran (interviu realizat de Daniela Sitar-Tăut)
„Timpul nu suportă erată!” (interviu realizat de Mircea Dinutz)
Despre Rebreanu, despre sine și ceilalți (interviu realizat de Rodica Lăzărescu)
Convorbire cu Niculae Gheran despre el și despre alții (interviu realizat de Andrei Moldovan)
De vorbă cu Niculae Gheran (interviu realizat de Lucia Negoiță)
75 DE DEDICAȚII DE LA ARGHEZI LA ZUB
ÎN LOC DE POSTFAȚĂ (de Rodica Lăzărescu)
INDICE DE NUME

* * *

NICULAE GHERAN
Volume publicate:

GH. BRĂESCU, EPL, 1962;
LIVIU REBREANU. Caiete, Dacia, 1974;
REBREANU. La Lumina lămpii (în colaborare cu Puia Rebreanu), Minerva, 1981;
TÂNĂRUL REBREANU, Albatros, 1986;
REBREANU. Amiaza unei vieți, Albatros, 1989;
SERTAR. Evocări și documente, Editura ICR, 2004;
CU LIVIU REBREANU ȘI NU NUMAI. Evocări și documente, Editura Academiei Române, 2007;
LIVIU REBREANU prin el însuși (în colaborare cu Andrei Moldovan), Editura Academiei Române, 2008;
ARTA DE A FI PĂGUBAȘ (vol. I) Târgul Moșilor, Biblioteca Bucureștilor, 2008;
ARTA DE A FI PĂGUBAȘ (vol. II) Oameni și javre, Biblioteca Bucureștilor, 2010;
ARTA DE A FI PĂGUBAȘ (vol. III) Îndărătul cortinei, Biblioteca Bucureștilor, 2012;
ARTA DE A FI PĂGUBAȘ (vol. IV) Bordel nou cu șteoarfe vechi, Editura Pallas Athena, 2014;
REBRENIANA (vol. I-II) – Studii, articole, documente, Editura Academiei Române, 2017;
EX-TEMPORALE, Casa Cărții de Știință, 2018.

Structura ediției critice REBREANU – „OPERE” (vol. 1-23) îngrijite de Niculae Gheran:

1: NUVELE (1908-1909), EPL, 1968,
2: NUVELE (1909-1919), EPL, 1968 și
3: NUVELE (1919-1939), EPL, 1968
(toate în colaborare cu Nicolae Liu);
4: ION (1920), Minerva, 1970;
5: PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR (1922), Minerva, 1972;
6: ADAM ȘI EVA (1925), Minerva, 1972;
7: CIULEANDRA (1927) și CRĂIȘORUL HORIA (1927), Minerva,1975;
8: RĂSCOALA (1932), Minerva, 1975;
9: JAR (1934) și AMÂNDOI (1939), Minerva, 1978;
10: GORILA (1938), Minerva, 1981;
11: TEATRU (1906-1926), Minerva, 1980;
12: CRONICI DRAMATICE (1910-1916), Minerva, 1987;
13: CRONICI DRAMATICE (1917-1921), Minerva, 1987;
14: CRONICI DRAMATICE (1921-1943), Minerva, 1987;
15: METROPOLE (1931) și AMALGAM (1943), Minerva, 1991;
16: ÎNSEMNĂRI DE-O ZI (1908-1943), Minerva, 1995;
17: JURNAL (1927-1944), Minerva, 1998;
18: ALTE JURNALE (1928-1943), Minerva, 1998;
19: INTERVIURI (1921-1939), Minerva, 2000;
20: INTERVIURI, ANCHETE (1940-1943),
     CUVÂNTĂRI (1925-1943), Minerva, 2000;
21: CORESPONDENȚĂ DE FAMILIE (1900-1943) și
22: CORESPONDENȚĂ – RĂZLEȚE (1908-1944), Academia Română, 2002, respectiv, 2003;
23: CAIETE – VARIA (1907-1944), Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște țărani”, Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, 2005.
Acestora li se adaugă edițiile academice INTIME (corespondența dintre Liviu și Fanny Rebreanu), 2012
și SCRISORI CĂTRE REBREANU (literele A-B), 2014.