Facebook










· mai multe evenimente
Facebook

Şcoala ardeleană de critică şi istorie literară

Estetica sau Melcul și Cochilia (eBook)
Estetica sau Melcul și Cochilia (eBook)

Etichete:




Autor(i):




  • An apariție: 2021
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-666-3
  • Format: 16x23cm
  • Pagini: 596

Preț: 50.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

În sud-est europenistică, dar și în estetica generală și aplicată, Mircea Muthu continuă tradiția de cercetare clujeană, ale cărei baze le-a pus cel mai strălucit elev al lui Caracostea, D. Popovici. (Marin Mincu)

* * *

O sinteză erudită și pertinentă care probează nu numai existența, ci și persistența unei tradiții autohtone în domeniul esteticii. (Andrei Terian)

* * *

Ca procedură generală, arheologia sa estetică e fidelă unei strategii discursive exersată pe trei paliere – analitică, contextuală și tipologică. Eseul A rescrie estetica vine ca o pledoarie dintr-un orizont transdisciplinar, pentru „regenerarea esteticii, disciplina care nu poate renunța la armătura categorială și nici la proiecția filosofică.” Concluzia finală la dilema destinului esteticii e aceea că o meditație unitară e posibilă și necesară în condițiile schimbărilor de paradigmă științifică [...]. Încercuind numitorii comuni din diversele domenii ale spiritului, estetica rămîne, asemenea discursului filosofic, „expresia conștiinței-de-sine-a-omului-ca-speță”. (Dan-Eugen Rațiu)

* * *

Diagnosticului privind „moartea esteticii” Mircea Muthu îi opune previziunea unei regenerări a disciplinei, criza de legitimare a artei impunînd nu dispariția tuturor instrumentelor, ci crearea unei „armături categoriale noi”. (Corin Braga)

* * *

Estetica subîntinde majoritatea preocupărilor teoretice ale lui Mircea Muthu, dar e prezentă în chip nemijlocit în trei dintre volumele publicate – Alchimia mileniului (1989), Cîntecul lui Leonardo (1995) și Călcîiul lui Delacroix (1996). Toate funcționează în proiectul larg al cercetării drept plăci turnante între estetica aplicată și tomurile dedicate studiilor culturale sud-est europene. (Călin Teutișan)

* * *

Un alt „drum de ispită” pentru cercetător și poate cel mai fructuos este investigarea, la Lucian Blaga, a semnificațiilor conceptului – imagine. (Dorin Ștefănescu)

* * *

„Prospecțiunile lui Mircea Muthu se dovedesc nu numai complementare, ci și convergente în calitatea lor triplă: valorizatoare, ordonatoare și integratoare. El crede în capacitatea de intermediere a esteticii în tentativa ei de menținere a dialogului dintre artă și non-artă, precum și de păstrare intactă a locului său circumscris în industriile culturale de astăzi, după ce a fost erodată nu atît eficiența, cît structura esteticii generale. (Vasile Spiridon)

* * *

În ansamblul creației lui Mircea Muthu efortul sintetic, implicat în preocupările sale de estetică și literatură comparată, se îmbină cu exercițiul analitic de o incontestabilă pregnanță și competență, opera sa critică primind astfel o conformație unitară în pofida diversității acesteia. (Iulian Boldea)

* * *

După un mai vechi și penetrant studiu din 1970 despre „natura esteticului” volumul Studii de estetică românească (2005/2014), lucrare remarcabilă, conține un valoros aplomb valorizator. Și, în plus, acest volum pledează convingător pentru autonomia esteticii, într-o vreme cînd – mai cu seamă în perioada tranziției postdecembriste – esteticul a fost aproape anatemizat și împins în umbră ca o cenușăreasă. (Grigore Smeu)

* * *

Definibilă drept expresia și, mai ales, reflexia cunoașterii de sine a operei de artă ca fapt antropologic, ESTETICA generală și aplicată continuă să rămînă, de-a lungul secolelor culturale, esența ideologiei prin cochilia determinărilor fundamentale precum tragicul, comicul, trivialul ș.a., acestea fiind regenerabile, aidoma melcului, în calitate de sisteme categoriale pe palierul duratelor medii și lungi, acestea înscrise fiind în performanța artistică, cu precădere individuală și, în același timp, funcție de prefacerile istorice. (Mircea Muthu)

* * *

Cuprins

Melcul şi Cochilia

Glosar estetic

I. Antecedente româneşti

Între estetica metafizică şi cea ştiinţifică: Precursorii

Omul-Concept: Titu Maiorescu

Autonomism şi determinism estetic: Anghel Demetriescu

Biomorfism estetic: Eugeniu Sperantia

„Armonia părţilor sensibile”: Tudor Vianu

„Arta ca relaţie”: Mircea Florian

O teorie a genurilor: Liviu Rusu

„Conceptul-Imagine”: Lucian Blaga

O teorie a lecturii: Radu Stanca

Estetica „Falsului tratat”: Benjamin Fundoianu

Spre o „Poiesis universalis”: Henri Jacquier

Retroproiecţii

O panoramă estetică: Al. Dima

Estetica şi Esteticul: Grigore Smeu

Şcoala clujeană de estetică

II. Între mediere şi sinteză

Mutaţii generale în actul poietic/aisthetic. Determinări canonice spaţio-temporale

Din gramatica creativităţii

Vocalitate – Vorbire – Scriere

Reprezentare – Semnificare – Simbolizare

Imaginea

Obiect artistic/Obiect estetic

Creativitatea artistică

Aporie şi mediere în estetica generală şi aplicată

Industriile culturale şi estetica

III. Melcul şi Cochilia

Tradiţie şi regenerare

Contopiri şi diferenţe

Cultura populară versus Estetica

Teologie şi Estetică

Întoarceri şi anticipări

Comunicare şi anticomunicare

Reiterări şi Asimptote

Trivialul în estetică: Radu Voinescu

O teorie a poeziei moderne

De la clasic la clasicism

Imaginea publicitară

Canon şi canonizare în estetică

Genologia, astăzi

Critica între teoria literaturii şi estetică

Estetica între ştiinţă şi artă

Estetici ale receptării literare

Scrisori, autobiografii, jurnale

Detaliu şi sinteză

A rescrie Estetica

Sintesi

Resümee

Indice de autori

* * *

Profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, MIRCEA MUTHU s-a născut la 1 ianuarie 1944, în Iernut, județul Mureş. Este estetician, comparatist, balcanolog, critic şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România; debutul absolut în revista „Tribuna” (1967). Volume: Orientări critice, 1972; Literatura română şi spiritul sud-est european, 1976; La marginea geometriei, 1979; Paul Zarifopol între fragment şi construcţie, 1982; Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, 1986; Alchimia mileniului, 1989 şi 2008; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, 1993, 1998, 2020; Esenţe (Poeme), 1994; Cîntecul lui Leonardo, 1995; Călcîiul lui Delacroix, 1996; Făt-Frumos şi „vremea uitată” – o nouă interpretare a basmului „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” (în colaborare cu Maria Muthu), 1998 şi 2008; Dinspre Sud-Est, 1999 (versiune franceză, 2001); Lucian Blaga – dimensiuni răsăritene, 2000 şi 2002; Balcanismul literar românesc, 3 vol., 2002 şi 2008, ed. definitivă Balcanismul literar românesc. Panoramic sud-est european. Confluențe culturale, 2017 (Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România); Balcanologie (vol. I, 2002, vol. II, 2004, vol. III, 2008); Grafii (Poeme), 2004; Studii de estetică românească, 2005 şi 2014 (ediţie revăzută şi adăugită);  Ochiul lui Osiris. Dialoguri, 2010; Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie, 2011; Trepte (Poeme), 2013; Repere culturale transilvane, vol. I, 2013; vol. II, 2018; Estetica între mediere şi sinteză, 2016. Coautor la dicţionare de literatură română şi la numeroase volume colective. Ediţii îngrijite: Anton Pann (1973); Liviu Rebreanu (1976); Henri Jacquier (1991); Radu Stanca (1997); Eugeniu Sperantia (1997); Al. Dima (2002). Distincţii: Ordinul Naţional Pentru merit în grad de cavaler (2000); Ordre des Palmes Académiques (2001) pentru servicii aduse culturii franceze. Premiul „George Călinescu” pentru întreaga activitate, decernat de Muzeul Național al Literaturii Române, Bucureşti, 2016.

Comentarii: 0