· mai multe evenimente
Facebook

Coșbuc 150

Eminescu și Coșbuc. Note comparative
Eminescu și Coșbuc. Note comparative

Etichete:




Autor(i):




Ediție îngrijită de:




  • An apariție: 2016
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-063-0
  • Format: 14,5x20,5cm
  • Pagini: 108

Preț: 20.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc

Proiect editorial apărut sub egida Consiliului Județean Alba prin Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Ediție îngrijită de Marcela Ciortea și Ion Buzași; Cuvânt înainte de Ion Buzași

 

Cine ar putea răspunde de-a dreptul la întrebarea, care poezie e mai bună: Doina lui Eminescu sau Noi vrem pământ de Coşbuc? Sunt amândouă capodopere în genul lor şi ar face cinste oricărei literaturi, dar a le pune alăturea la cântar, înseamnă a uita datorinţa criticului de a nu ridica un gen literar deasupra celuilalt, din consideraţii de natură subiectivă.

Sunt amândoi mari.

Unul cu zâmbet trist de Luceafăr nemuritor, simbolizând durerea sălăşluită în inima şi mintea clasei culte; celălalt vesel şi fericit, împrăştiind în jur de sine sănătatea şi seninătatea vieţii de la ţară.

Alexandru Ciura

* * *

În 1903, Al. Ciura – care avea să devină în perioada începutului de secol XX, la Blaj, şi, după marea Unire din 1918, la Cluj, un dascăl remarcabil – îşi trece licenţa în limba şi literatura română la Facultatea de Litere şi Filosofie din Budapesta, cu paralela literară intitulată Eminescu şi Coşbuc. Astăzi e o scriere aproape uitată, exemplarele tipărite din versiunea de la Blaj acum aproape un secol au devenit rarisime, deşi scrierea interesează măcar din punctul de vedere al evoluţiei sau diagramei receptării lui Eminescu în Transilvania.

Ion Buzași

* * *

Alexandru CIURA (1876-1936), fiul preotului din Abrud, urmează studiile primare în localitatea natală, iar pe cele secundare în Blaj și Sibiu (1894). Urmează apoi cursurile Facultății de Teologie de la Budapesta (1894-1898) și, reîntors la Blaj, este numit profesor suplinitor la Catedra de teologie morală de la Academia Teologică. În anul următor (1899) pleacă însă din nou la Budapesta, pentru a urma studiile clasice. După absolvire (1902), este numit profesor de română, latină și greacă la liceul de băieți, unde funcționează neîntrerupt până în anul 1919, când Ministerul Instrucțiunii de la București îl numește director al Liceului „Gheorghe Barițiu” din Cluj.

Comentarii: 0