Volum apărut sub egida Universității Babeș-Bolyai
Coordonator: Vasile Boari. Asistent proiect: Lucian Ciupei
Imagine coperta 1: Liviu Mocan, Semințe în apus, bronz și marmură neagră de Moneasa, 162x39x33cm, 2009, Foto: Iurie Cojocaru

Perspectiva din care am încercat să privim lucrurile este una complexă: pluri și interdisciplinară. Totodată, am încercat să privim identitatea națională românească într-o viziune holistică, ca întreg, ca un complex de factori, procese, tendințe etc.
Cu alte cuvinte, am dorit să aducem în discuție și analiză toate laturile și aspectele posibile înce­pând cu latura (componenta) istorică și terminând cu aspectele de ordin psihologic sau etnopsihologic, economic, sociologic, spiritual, cultural etc.
Gândul care ne-a călăuzit de la început până la sfârșit a fost acela de a prezenta analitic cât mai multe perspective posibile și cât mai multe aspecte privitoare la fenomenul identității naționale românești.
Am încercat, de asemenea, să punem în lumină și să analizăm – atât cât acest lucru este posibil – atât aspectele pozitive cât și cele negative și asta în numele adevărului și al dorinței sincere de în­dreptare a lucrurilor mai puțin favorabile. Convingerea noastră este că pentru a putea îndrepta aceste lucruri, ele trebuie mai întâi sesizate, recunoscute, analizate, evidențiate.
Ne situăm, în acest fel, într-o linie de gânditori iluștri: de la Dimitrie Cantemir la Constantin Rădulescu-Motru și mai departe.
Volumul de față reunește contribuțiile câtorva zeci de specialiști din domenii foarte variate: istorie, filosofie, teologie, litere, geografie, etnopsihologie, antropologie, economie, sociologie, politologie, mu­zicologie, etnografie etc. Cum spuneam, intenția inițială a fost să cuprindem, în acest volum, toate aspectele relevante privind identitatea națională românească. Dacă am reușit sau nu lăsăm în seama specialiștilor și a cititorilor să aprecieze. Ce pot să spun, cu toată onestitatea, este că produsul final nu coincide întocmai cu proiectul inițial. A trebuit să renunțăm la anumite teme după cum, din mers, am mai adăugat teme care nu figurau în proiectul (planul) inițial. A rezultat, oricum, ceea ce se vede: un volum masiv de aproape 800 de pagini.
Un aspect important pe care l-am urmărit de la început a fost cel referitor la re-configurarea facto­rilor identitari. Astfel, factorii identitari tradiționali, precum originea, limba, teritoriul, religia, cultura etc., au pierdut prioritatea în favoarea factorilor nontradiționali și nonconvenționali: economic, tehnologic, educațional, sportiv etc. Din păcate, acest aspect nu se reflectă, atât și așa cum ne-am fi dorit, în structura volumului de față.
Am conștientizat de la început dificultățile pe care un asemenea proiect ar putea să le genereze. Ele țin, înainte de toate, de nevoia de a proceda „obiectiv” într-o situație aparte, deloc confortabilă. Coordonând acest proiect, mi-am dat seama cât este de dificil să scrii despre poporul tău, despre țara ta, despre națiunea căreia îi aparții în mod „obiectiv”. Cu părțile lor bune și cu părțile lor rele, cu calități și defecte. Constantin Rădulescu-Motru a trecut prin aceeași dilemă: „Cum să te ridici peste amărăciu­nile tale personale pentru a vedea și calități în afară de defecte? Cum ai să te ridici peste amorul pro­priu, pentru a vedea și defecte în afară de calități?”. Filosoful român considera cunoașterea sufletului unui popor, înainte de orice, „o serioasă operă de știință”. Deviza lui era: „Întâi lumina minții și pe urmă focul aprins al patriotismului” (Motru, 1999, pp. 34-35). Dar oare pot fi atinse aceste deziderate și în realitate? Ceea ce mi-am dorit de la acest proiect a fost să spunem adevărul despre români. Chiar dacă, uneori, adevărul e dureros, el trebuie spus cu orice riscuri. Experiența istorică ne arată că nimic durabil nu se poate clădi pe minciună, pe neadevăr, pe iluzii fără fundament. Am plecat de la premisa că dacă nu știm cine suntem, nu știm nici de ce suntem în stare, ce putem face. Am urmat, în această privință, îndemnul aceluiași Rădulescu-Motru: „Să începem, spunea el, prin a ne studia pe noi înșine, ca să vedem cine suntem și ce putem” (Motru, 1999, p. 32). Cu această convingere am plecat și noi la drum. Dacă vrem să știm și să arătăm ce putem, trebuie, mai întâi, să știm cine suntem cu adevărat. Cu bune și cu rele, cu părțile pozitive, dar și cu cele negative.
Nu puține dificultăți vin din exigența de a adapta fiecare subiect, fiecare contribuție în parte, la tema generală. E mai greu să vorbești, de pildă, despre economie, educație etc. prin prisma speci­ficului național.
În fine, nu este un lucru ușor să compatibilizezi contribuții atât de diferite, scrise de autori diferiți, cu viziuni diferite, cu moduri de abordare și cu stiluri diferite. Riscul major, aici, este să rezulte un volum eterogen, lipsit de unitatea necesară. Pe de altă parte, am fost pe deplin convins că o lucrare despre identitatea națională, în prezent, nu poate fi decât „opera” unei echipe de specialiști. Nimeni nu mai este, astăzi, „specialist” în toate încât să poată singur asuma subiecte din domenii atât de diverse. (Vasile Boari)

* * *

Cuprins

Note despre autori

Notă asupra ediției

Cuvânt-înainte

Vasile Boari, Cine sunt românii? Introducere

I. PERSPECTIVE ISTORICO-GEOGRAFICE
Ioan-Aurel Pop, Istoria și semnificația numelor de român/valah și România/Valahia
Toader Nicoară, Cum s-a făcut România Mare?
Paul E. Michelson, Identitatea națională românească și specificul național. A fi sau a nu fi: mai este aceasta întrebarea?
Nicolae Enciu, Românii din Basarabia. O perspectivă geoistorică asupra identității naționale a românilor din Moldova de Est (de la inventarea termenului „Basarabia” până la crearea RSS Moldovenești)
Pompei Cocean, Teritoriul și identitatea națională la români

II. PERSPECTIVE ETNO-PSIHOLOGICE
Alin Gavreliuc, Un secol de unire: între rupturi social-istorice și continuități valorice sau atitudinale
Mictat A. Gârlan, Imagini etnoculturale interne și externe despre psihologia poporului român
Daniel David, Cine sunt românii din punct de vedere psihocultural? Despre profilul psihologic al românilor
Luminița Iacob, Poziționări atitudinale față de Marea Unire și România Interbelică din perspectiva reprezentărilor sociale. Cine suntem?
Ștefan Borbély, Românii – contribuții la identitarul psihologic
Lavinia Betea, Forme și tehnici de construcție a „românității” în memoria și gândirea socială din cea de-a doua jumătate a secolului XX. Studiu de caz: Unirea din 1918 în istoriografia comunistă

III. PERSPECTIVE ECONOMICE
Daniel Dăianu, Bogdan Murgescu, Încotro se îndreaptă capitalismul românesc
George Ștefan, Clara Volintiru, Cristian Păun și Florina Pînzaru, Economia României – tendințe actuale și elemente distinctive
Daniel Dăianu, Dezvoltarea economică cere să folosești și „să învingi” piețele!

IV. PERSPECTIVE SPIRITUAL-RELIGIOASE
Daniel Barbu, Ortodoxie, cultură comună și capital spiritual
Mirel Bănică, Vintilă Mihăilescu, Secularizarea, un „decalaj” religios al societății noastre? Cazul Bisericii Ortodoxe Române
Ioan-Vasile Leb, Ortodoxia românească în contextul europenizării și al globalizării
Ciprian Ghișa, Biserica Unită cu Roma. Greco-catolicii din România
Dănuț Mănăstireanu, Identitatea evanghelicilor români: rădăcini, actualitate, perspective

V. PERSPECTIVE POLITICO-JURIDICE ȘI MORALE
Virgil Ciomoş, Revoluția la români. Nașterea unei națiuni
Ion Bulei, Elita politică modernă a românilor. Câteva puncte de vedere
Angela Banciu, Constituție și identitate la români
Sorin Liviu Damean, Rolul monarhiei în istoria modernă a românilor și impactul asupra identității naționale
Adrian-Paul Iliescu, Întârzierea morală

VI. PERSPECTIVE CULTURAL-LINGVISTICE
Irina Petraș, Eminescu, începutul continuu
Ioana Bot, Eminescu, poetul naționalist, poetul național: câteva repere istorice și o actualizare a dezbaterii
Sorin Lory Buliga, Brâncuși – între tradiție și universalitate
Cornel Țăranu, George Enescu: românitate și universalitate
Vasile Muscă, Lucian Blaga și un nou început al filosofiei
Marta Petreu, Eliade, Sebastian, Ionescu, Cioran, „copiii din flori” ai României interbelice
Mircea Martin, „Complexele” literaturii române
Adrian Tudurachi, „Geniul limbii române”. Biografia unui mit fondator (1828-1938)
Sorin Adam Matei, Intelectualul modern român între gnoză și grandomanie

VII. MITOLOGIE ȘI CULTURĂ POPULARĂ
Rodica Brad, Miorița și Meșterul Manole, mituri esențiale ale românilor
Nicolae Panea, Noi, cei de ieri, despre noi, cei de azi
Ariana Guga, România și Salvatorii ei: trei momente între mit și realitate

VIII. SATUL ROMÂNESC CA ELEMENT IDENTITAR
Barbu Ștefănescu, Satul ca element al identității românești
Mihai Maci, Tristețea satului românesc

IX. MINORITĂȚILE
Ladislau Gyémánt, Românii și evreii. Impactul asupra identității
Konrad Gündisch, Etnicii germani din România și Basarabia
Lucian Nastasă-Kovács, Centenarul maghiarilor din România
Petre Matei, Romii din România în perioada interbelică. Percepții naționaliste

X. ROMÂNII ȘI EUROPA
Ioan-Aurel Pop, Străinii despre români: identitatea românilor în Europa, la confluența Occidentului latin cu Orientul bizantin
Caius Dobrescu, De la marginalitate la excentricitate. Politici de euroinsolitare a identității românești

XI. DIALOGURI DESPRE ROMÂNIA
Vasile Boari în dialog cu istoricul Lucian Boia
Vasile Boari în dialog cu profesorul Virgil Nemoianu
Vasile Boari în dialog cu profesorul Mihai I. Spăriosu
Vasile Boari în dialog cu profesorul Iosif Țon
Magda Grădinaru în dialog cu psihanalistul Ion Vianu
Magda Grădinaru în dialog cu scriitorul Norman Manea
Cătălin Ștefănescu în dialog cu jurnalistul Charlie Ottley

Who are the Romanians? Perspectives on National Identity

The volume was published under the auspices of the “Babeș-Bolyai” University of Cluj
Editor: Vasile Boari. Project assistant: Lucian Ciupei
Cover image: Liviu Mocan, Seeds, Sunset, bronze and black marble of Moneasa, 162x39x33 cm, 2009
Photography: Iurie Cojocaru

The perspective we tried to embrace is complex, both pluri- and interdisciplinary. At the same time, we tried to encompass the Romanian national identity in a holistic view, as a whole, as a complex interplay of factors, of processes, of tendencies etc. In other words, we wanted to bring into discussion and to analyze all its possible sides and aspects, starting with the historical side (component) and ending with aspects of a psychological, etnopsychological, economic, sociologic, spiritual, cultural etc. order. The intention that guided us from start to finish was to present in an analytical manner as many perspectives and as many facets of the Romanian national identity phenomenon as possible.
We also tried to analyze and to shed light on – as much as it is feasible – both the positive and the negative aspects, all in the name of truth and coming from a sincere desire of improving those aspects that are less favorable. It is our belief that in order to improve things, they must first be noticed, recognized, analyzed, emphasized. In this regard, we are in an illustrious company: from Dimitre Cantemir to Constantin Rădulecu-Motru and so on.
This volume brings together the contributions of a few dozen specialists in various domains: history, philosophy, theology, literature, geography, ethnopsychology, anthropology, economy, sociology, politology, musicology, ethnography etc. As mentioned, the initial aim of this volume was to cover all the relevant aspects concerning Romanian national identity. If we succeeded or not it is for the specialists and for the readers to decide. What I can say in all honesty is that the final result does not correspond completely to the initial project. We had to make some changes on the go, drop some themes and add some others that did not figure in the initial (plan) project. The result is what can be seen here: a massive volume of almost 800 pages.
An important aspect that we had in view from the very beginning was the reconfiguration of identity factors. Thus, the traditional identity factors such as origin, language, territory, religion, culture etc. have wane in favor of non-traditional and unconventional factors: economic, technologic, educational etc. This shift in priority is not reflected in the structure of this volume as much as we would have hoped for. We have been aware from the beginning of the difficulties that such a project might generate. They are, first and foremost, tied to the need to proceed “objectively” in a specific situation, a situation that is far from comfortable. By coordinating this project, I realized how difficult it is to write about your people, your country, your nation to which you belong “objectively”. To write about their good side and their bad side, their qualities and their faults. Constantin Rădulescu-Motru had the same dilemma: “How to rise above your personal dissapointments so as to see the qualities beyond the defects? How to rise above self-contentment so as to see the defects beyond the qualities?” The Romanian philosopher thought that getting to know the soul of a people is, above all, “a serious scientific work”. His motto was: “First the light of the mind and then the burning flame of patriotism” (Motru, 1999, pp. 34-35). But can these goals be attained in reality as well? What I expected from this project was for an opportunity to tell the truth about Romanians. Even if, at times the truth is painful, it must be told regardless of the risks. The historical experience teaches us that nothing longlasting can be built on lies, on untruths, on illusions that have no grounding. We started from the premise that, if we don’t know who we are, then neither do we know what we are capable of, what we can achieve. In this regard, I followed another advice from Rădulecu-Motru.: “Let’s begin, he said, by studying ourselves, to see who we are and what we can do” (Motru, 1999, p. 32). It is with this conviction that we began our journey. If we want to know and to show what we can do, we must first find out who we truly are, with the positives and the negatives, with the good and the bad that such a knowledge entails. What poses quite a few difficulties is the requirement to adapt each subject, each particular contribution to the general theme. It is harder to speak, for example, about the economy, the education etc. from the perspective of national specificity.
Finally, it is no easy feat to harmonize such diverse contributions, written by different authors, each with his own vision, with his own style and his own perspective. The major risk here is reaching a heterogeneous result, lacking the necessary unity. However, it was my belief that a work on national identity can only be the work of a team of specialists. Nowadays, there are no more “specialists” in everything who can single handedly approach subjects from domains that are spread so far apart. (Vasile Boari)

* * *

Contents

Notes on Contributors

Note on the Edition

Foreword

Vasile Boari, Who are the Romanians? Introduction

I. HISTORICAL-GEOGRAPHIC PERSPECTIVES
Ioan-Aurel Pop, The History and the Meaning of the Names “Romanian/Wallach” and “Romania/Wallachia”
Toader Nicoară, How Was Greater Romania Formed?
Paul E. Michelson, The Romanian National Identity and the National Specificity. To Be or Not to Be: Is This Still the Question?
Nicolae Enciu, The Romanians from Bessarabia. A Geo-Historical Perspective on the National Identity of the Romanians from Eastern Moldavia (from the Invention of the Name „Bessarabia” to the Creation of the Moldavian SSR)
Pompei Cocean, The Romanian National Territory and Identity

II. ETHNO-PSYCHOLOGICAL PERSPECTIVES

Alin Gavreliuc, A Century of Unification: Between Socio-Historical Ruptures and the Continuity of Values and Attitudes

Mictat A. Gârlan, Internal and External Ethnocultural Views on the Psychology of the Romanian People

Daniel David, The Identity of the Romanians from a Psycho-Cultural Standpoint. On the Psychological Profile of the Romanians.

Luminița Iacob, Attitudes towards the Great Union and towards Romania during the Interwar Period from the Perspective of Social Representations. Who Are We?

Ștefan Borbély, The Romanians – Contributions to Psychological Identities

Lavinia Betea, Forms and Techniques in the Construction of “Romanianness” in the Social Memory and the Thinking of the Second Half of the 20th Century. A Case Study: The 1918 Union in the Communist Historiography

III. ECONOMIC PERSPECTIVES 

Daniel Dăianu, Bogdan Mugurescu, Where is Romanian Capitalism Headed?

George Ștefan, Clara Volintiru, Cristian Păun și Florina Pînzaru, The Romanian Economy – Current Tendencies and Distinctive Features

Daniel Dăianu, The Economic Development Requires the Use and the “Conquest” of Markets!

IV.  SPIRITUAL AND RELIGIOUS PERSPECTIVES

Daniel Barbu, Orthodoxy, Shared Culture and the Spiritual Capital

Mirel Bănică, Vintilă Mihăilescu, Secularization, a Religious “Rift” in Our Society? The Case of the Romanian Orthodox Church

Ion-Vasile Leb, The Romanian Orthodoxy in the Context of Europeanisation and Globalization

Ciprian Ghișa, The Romanian Church United with Rome. The Greek-Catholics in Romania

Dănuț Mănăstireanu, The Identity of the Romanian Evangelicals: Roots, Current State, Perspectives

V. POLITICO-JURIDICAL AND MORAL PERSPECTIVES

Virgil Ciomoș, The Revolution and the Romanians. The Birth of a Nation

Ion Bulei, The Modern Romanian Political Elite. Some Perspectives

Angela Banciu, The Romanian View on Constitution and Identity

Sorin Liviu Damean, The Role of the Monarchy in the Modern History of Romanians and Its Impact on National Identity

Adrian-Paul Iliescu, The Moral Delay  

VI. CULTURAL AND LINGUISTIC PERSPECTIVES

Irina Petraș, Eminescu, the Perpetual Beginning

Ioana Bot, Eminescu, the Nationalist Poet, the National Poet: Historical References and an Update to the Debate

Sorin Lory Buliga, Brâncuși – Between the Tradition and the Universal

Cornel Țăranu, George Enescu: Romanianness and Universality

Vasile Muscă, Lucian Blaga and a New Beginning for Philosophy

Marta Petreu, Eliade, Sebastian, Ionescu, Cioran, the „love children” of Interwar Romania

Mircea Martin, The “Complexes” of Romanian Literature

Adrian Tudurachi, “The Genius of the Romanian Language”.  The Biography of a Founding Myth (1828-1938)

Sorin Adam Matei, The Modern Romanian Intellectual Between Gnosis and Delusion of Grandeur

VII. MYTHOLOGY AND POPULAR CULTURE

Rodica Brad, Miorița and Meșterul Manole, Essential Romanian Myths

Nicolae Panea, We, those of yesterday, about us, those of today

Ariana Guga, Romania and Its Saviors: Three Moments between Myth and Reality

VIII. THE ROMANIAN VILLAGE AS AN IDENTITARY ELEMENT

Barbu Ștefănescu, The Village as an Element of Romanian Identity

Mihai Maci, The Sadness of the Romanian Village

IX. THE MINORITIES

Ladislau Gyémánt, The Romanians and the Jews. The Impact on Identity
Konrad Gündisch, The German Ethnics from Romania and Bessarabia
Lucian Nastasă-Kovács, The Centennial of the Magyars in Romania
Petre Matei, The Romani People during Interwar Romania. Nationalistic Perceptions

X. ROMANIANS AND EUROPE
Ioan-Aurel Pop, What Foreigners Say about Romanians: The Identity of Romanians in Europe, at the Confluence of the Latin West with the Byzantine East
Caius Dobrescu, From Marginality to Eccentricity. Policies of Euro-insolitation of Romanian Identity

XI. CONVERSATIONS ABOUT ROMANIA
Vasile Boari in conversation with Historian Lucian Boia
Vasile Boari in conversation with Professor Virgil Nemoianu
Vasile Boari in conversation with Professor Mihai I. Spăriosu
Vasile Boari in Conversation with Professor Iosif Țon
Magda Grădinaru in Conversation with Psychoanalyst Ion Vianu
Magda Grădinaru in Conversation with Writer Norman Manea
Cătălin Ștefănescu in Conversation with Journalist Charlie Ottley