· mai multe evenimente
Facebook

Cărți-Eveniment

       

Volum apărut sub egida Universității Babeș-Bolyai

Coordonator: Vasile Boari. Asistent proiect: Lucian Ciupei
Imagine coperta 1: Liviu Mocan, Semințe în apus, bronz și marmură neagră de Moneasa, 162x39x33cm, 2009, Foto: Iurie Cojocaru

Perspectiva din care am încercat să privim lucrurile este una complexă: pluri și interdisciplinară. Totodată, am încercat să privim identitatea națională românească într-o viziune holistică, ca întreg, ca un complex de factori, procese, tendințe etc.
Cu alte cuvinte, am dorit să aducem în discuție și analiză toate laturile și aspectele posibile înce­pând cu latura (componenta) istorică și terminând cu aspectele de ordin psihologic sau etnopsihologic, economic, sociologic, spiritual, cultural etc.
Gândul care ne-a călăuzit de la început până la sfârșit a fost acela de a prezenta analitic cât mai multe perspective posibile și cât mai multe aspecte privitoare la fenomenul identității naționale românești.
Am încercat, de asemenea, să punem în lumină și să analizăm – atât cât acest lucru este posibil – atât aspectele pozitive cât și cele negative și asta în numele adevărului și al dorinței sincere de în­dreptare a lucrurilor mai puțin favorabile. Convingerea noastră este că pentru a putea îndrepta aceste lucruri, ele trebuie mai întâi sesizate, recunoscute, analizate, evidențiate.
Ne situăm, în acest fel, într-o linie de gânditori iluștri: de la Dimitrie Cantemir la Constantin Rădulescu-Motru și mai departe.
Volumul de față reunește contribuțiile câtorva zeci de specialiști din domenii foarte variate: istorie, filosofie, teologie, litere, geografie, etnopsihologie, antropologie, economie, sociologie, politologie, mu­zicologie, etnografie etc. Cum spuneam, intenția inițială a fost să cuprindem, în acest volum, toate aspectele relevante privind identitatea națională românească. Dacă am reușit sau nu lăsăm în seama specialiștilor și a cititorilor să aprecieze. Ce pot să spun, cu toată onestitatea, este că produsul final nu coincide întocmai cu proiectul inițial. A trebuit să renunțăm la anumite teme după cum, din mers, am mai adăugat teme care nu figurau în proiectul (planul) inițial. A rezultat, oricum, ceea ce se vede: un volum masiv de aproape 800 de pagini.
Un aspect important pe care l-am urmărit de la început a fost cel referitor la re-configurarea facto­rilor identitari. Astfel, factorii identitari tradiționali, precum originea, limba, teritoriul, religia, cultura etc., au pierdut prioritatea în favoarea factorilor nontradiționali și nonconvenționali: economic, tehnologic, educațional, sportiv etc. Din păcate, acest aspect nu se reflectă, atât și așa cum ne-am fi dorit, în structura volumului de față.
Am conștientizat de la început dificultățile pe care un asemenea proiect ar putea să le genereze. Ele țin, înainte de toate, de nevoia de a proceda „obiectiv” într-o situație aparte, deloc confortabilă. Coordonând acest proiect, mi-am dat seama cât este de dificil să scrii despre poporul tău, despre țara ta, despre națiunea căreia îi aparții în mod „obiectiv”. Cu părțile lor bune și cu părțile lor rele, cu calități și defecte. Constantin Rădulescu-Motru a trecut prin aceeași dilemă: „Cum să te ridici peste amărăciu­nile tale personale pentru a vedea și calități în afară de defecte? Cum ai să te ridici peste amorul pro­priu, pentru a vedea și defecte în afară de calități?”. Filosoful român considera cunoașterea sufletului unui popor, înainte de orice, „o serioasă operă de știință”. Deviza lui era: „Întâi lumina minții și pe urmă focul aprins al patriotismului” (Motru, 1999, pp. 34-35). Dar oare pot fi atinse aceste deziderate și în realitate? Ceea ce mi-am dorit de la acest proiect a fost să spunem adevărul despre români. Chiar dacă, uneori, adevărul e dureros, el trebuie spus cu orice riscuri. Experiența istorică ne arată că nimic durabil nu se poate clădi pe minciună, pe neadevăr, pe iluzii fără fundament. Am plecat de la premisa că dacă nu știm cine suntem, nu știm nici de ce suntem în stare, ce putem face. Am urmat, în această privință, îndemnul aceluiași Rădulescu-Motru: „Să începem, spunea el, prin a ne studia pe noi înșine, ca să vedem cine suntem și ce putem” (Motru, 1999, p. 32). Cu această convingere am plecat și noi la drum. Dacă vrem să știm și să arătăm ce putem, trebuie, mai întâi, să știm cine suntem cu adevărat. Cu bune și cu rele, cu părțile pozitive, dar și cu cele negative.
Nu puține dificultăți vin din exigența de a adapta fiecare subiect, fiecare contribuție în parte, la tema generală. E mai greu să vorbești, de pildă, despre economie, educație etc. prin prisma speci­ficului național.
În fine, nu este un lucru ușor să compatibilizezi contribuții atât de diferite, scrise de autori diferiți, cu viziuni diferite, cu moduri de abordare și cu stiluri diferite. Riscul major, aici, este să rezulte un volum eterogen, lipsit de unitatea necesară. Pe de altă parte, am fost pe deplin convins că o lucrare despre identitatea națională, în prezent, nu poate fi decât „opera” unei echipe de specialiști. Nimeni nu mai este, astăzi, „specialist” în toate încât să poată singur asuma subiecte din domenii atât de diverse. (Vasile Boari)

* * *

Cuprins

Note despre autori

Notă asupra ediției

Cuvânt-înainte

Vasile Boari, Cine sunt românii? Introducere

I. PERSPECTIVE ISTORICO-GEOGRAFICE
Ioan-Aurel Pop, Istoria și semnificația numelor de român/valah și România/Valahia
Toader Nicoară, Cum s-a făcut România Mare?
Paul E. Michelson, Identitatea națională românească și specificul național. A fi sau a nu fi: mai este aceasta întrebarea?
Nicolae Enciu, Românii din Basarabia. O perspectivă geoistorică asupra identității naționale a românilor din Moldova de Est (de la inventarea termenului „Basarabia” până la crearea RSS Moldovenești)
Pompei Cocean, Teritoriul și identitatea națională la români

II. PERSPECTIVE ETNO-PSIHOLOGICE
Alin Gavreliuc, Un secol de unire: între rupturi social-istorice și continuități valorice sau atitudinale
Mictat A. Gârlan, Imagini etnoculturale interne și externe despre psihologia poporului român
Daniel David, Cine sunt românii din punct de vedere psihocultural? Despre profilul psihologic al românilor
Luminița Iacob, Poziționări atitudinale față de Marea Unire și România Interbelică din perspectiva reprezentărilor sociale. Cine suntem?
Ștefan Borbély, Românii – contribuții la identitarul psihologic
Lavinia Betea, Forme și tehnici de construcție a „românității” în memoria și gândirea socială din cea de-a doua jumătate a secolului XX. Studiu de caz: Unirea din 1918 în istoriografia comunistă

III. PERSPECTIVE ECONOMICE
Daniel Dăianu, Bogdan Murgescu, Încotro se îndreaptă capitalismul românesc
George Ștefan, Clara Volintiru, Cristian Păun și Florina Pînzaru, Economia României – tendințe actuale și elemente distinctive
Daniel Dăianu, Dezvoltarea economică cere să folosești și „să învingi” piețele!

IV. PERSPECTIVE SPIRITUAL-RELIGIOASE
Daniel Barbu, Ortodoxie, cultură comună și capital spiritual
Mirel Bănică, Vintilă Mihăilescu, Secularizarea, un „decalaj” religios al societății noastre? Cazul Bisericii Ortodoxe Române
Ioan-Vasile Leb, Ortodoxia românească în contextul europenizării și al globalizării
Ciprian Ghișa, Biserica Unită cu Roma. Greco-catolicii din România
Dănuț Mănăstireanu, Identitatea evanghelicilor români: rădăcini, actualitate, perspective

V. PERSPECTIVE POLITICO-JURIDICE ȘI MORALE
Virgil Ciomoş, Revoluția la români. Nașterea unei națiuni
Ion Bulei, Elita politică modernă a românilor. Câteva puncte de vedere
Angela Banciu, Constituție și identitate la români
Sorin Liviu Damean, Rolul monarhiei în istoria modernă a românilor și impactul asupra identității naționale
Adrian-Paul Iliescu, Întârzierea morală

VI. PERSPECTIVE CULTURAL-LINGVISTICE
Irina Petraș, Eminescu, începutul continuu
Ioana Bot, Eminescu, poetul naționalist, poetul național: câteva repere istorice și o actualizare a dezbaterii
Sorin Lory Buliga, Brâncuși – între tradiție și universalitate
Cornel Țăranu, George Enescu: românitate și universalitate
Vasile Muscă, Lucian Blaga și un nou început al filosofiei
Marta Petreu, Eliade, Sebastian, Ionescu, Cioran, „copiii din flori” ai României interbelice
Mircea Martin, „Complexele” literaturii române
Adrian Tudurachi, „Geniul limbii române”. Biografia unui mit fondator (1828-1938)
Sorin Adam Matei, Intelectualul modern român între gnoză și grandomanie

VII. MITOLOGIE ȘI CULTURĂ POPULARĂ
Rodica Brad, Miorița și Meșterul Manole, mituri esențiale ale românilor
Nicolae Panea, Noi, cei de ieri, despre noi, cei de azi
Ariana Guga, România și Salvatorii ei: trei momente între mit și realitate

VIII. SATUL ROMÂNESC CA ELEMENT IDENTITAR
Barbu Ștefănescu, Satul ca element al identității românești
Mihai Maci, Tristețea satului românesc

IX. MINORITĂȚILE
Ladislau Gyémánt, Românii și evreii. Impactul asupra identității
Konrad Gündisch, Etnicii germani din România și Basarabia
Lucian Nastasă-Kovács, Centenarul maghiarilor din România
Petre Matei, Romii din România în perioada interbelică. Percepții naționaliste

X. ROMÂNII ȘI EUROPA
Ioan-Aurel Pop, Străinii despre români: identitatea românilor în Europa, la confluența Occidentului latin cu Orientul bizantin
Caius Dobrescu, De la marginalitate la excentricitate. Politici de euroinsolitare a identității românești

XI. DIALOGURI DESPRE ROMÂNIA
Vasile Boari în dialog cu istoricul Lucian Boia
Vasile Boari în dialog cu profesorul Virgil Nemoianu
Vasile Boari în dialog cu profesorul Mihai I. Spăriosu
Vasile Boari în dialog cu profesorul Iosif Țon
Magda Grădinaru în dialog cu psihanalistul Ion Vianu
Magda Grădinaru în dialog cu scriitorul Norman Manea
Cătălin Ștefănescu în dialog cu jurnalistul Charlie Ottley

Comentarii: 0