· mai multe evenimente
Facebook

Şcoala ardeleană de istorie

Românii din Bistriţa. Studii, documente, mărturii. Vol. I
Românii din Bistriţa. Studii, documente, mărturii. Vol. I
  • An apariție: 2018
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-298-6
  • Format: 16x23cm
  • Pagini: 512
 Stoc 0 
       

Cu un Cuvânt către cititori de Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române

Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, apărut cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Bistriţa

Cei doi autori – Mircea Gelu Buta şi Adrian Onofreiu – reabilitează prin studiul lor „mărginimea” Bistriţei şi românimea bistriţeană, obturate multă vreme de istoricii oficiali, preocupaţi de spectacular, de putere, de privilegiaţi şi chiar „ruşinaţi” de modestia „vieţii la ţară” sau de cea din suburbii. Iese la lumină prin această carte o lume românească modestă, dar dinamică şi creatoare de civilizaţie, o lume discriminată, dar activă şi demnă, o lume care a vieţuit, a supravieţuit de multe ori, în timpuri de restrişte, dar care a şi convieţuit cu saşii şi ungurii, conferind o marcă aparte specificului nostru naţional. Mesajul autorilor ne îndeamnă să ne întoarcem la rădăcini pentru ca, în anul Centenarului Marii Uniri, să acumulăm energia necesară construirii viitorului şi înaintării noastre „pe şoseaua cea mare şi fără început”, cum ar fi spus Liviu Rebreanu. (Ioan-Aurel Pop)

* * *

Mircea Gelu Buta s‑a născut la 21 aprilie 1952, în Bistriţa, judeţul Bistriţa‑Năsăud. Urmează studiile universitare la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi, pe care le absolvă în anul 1980. În perioada 1992‑1996, urmează cursurile şcolii doctorale sub îndrumarea Prof. Dr. Jianu Butnariu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj‑Napoca, finalizate cu susţinerea tezei de doctorat Corelaţii dintre prezenţa AgHBs în sânge, manifestările biologice, histologice şi manifestările evolutive în Hepatita cronică la copil. În urma specializărilor făcute în ţară şi străinătate, a dobândit competenţe în Medicină, Bioetică şi Management Sanitar. Actualmente, este medic primar în specialitatea Pediatrie, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Predă disciplina Bioetică creştină la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş‑Bolyai” Cluj‑Napoca.
Este iniţiatorul „Seminarului Internaţional de Medicină şi Teologie” de la Bistriţa, ajuns la a XVII‑a ediţie. Autor a 63 de volume de specialitate şi beletristică, a publicat peste 300 de articole în diverse reviste din ţară şi străinătate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania şi activează ca membru în numeroase asociaţii medicale şi culturale, din ţară şi străinătate.
Distincţii şi premii: Crucea Nordului, acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, Stockholm, 7 decembrie 2017; Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, acordat de Patriarhia Română, 30 iulie 2016; Medalia de argint a Universităţii „Babeş‑Bolyai” Cluj‑Napoca (10 mai 2016); Ordinul „Sfinţii Martiri Năsăudeni” (6 octombrie 2015); Cetăţean de onoare al comunei Bistriţa Bârgăului (2013); Crucea Transilvană (octombrie 2005); Ordinul şi Medalia „Meritul Sanitar” în grad de Ofiţer (2004); Crucea Patriarhală (19 mai 1999).

* * *

Adrian Onofreiu s‑a născut la 4 august 1962, în Cîţcău, judeţul Cluj. Urmează studiile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj‑Napoca, cu licenţa în 1986. Între anii 1986‑1989 a fost profesor la Şcoala generală Cârjoaia, comuna Cotnari, judeţul Iaşi. Din 1989 este arhivist la Serviciul Judeţean Bistriţa‑Năsăud al Arhivelor Naţionale; specializare în limba şi paleografia germană între 1990‑1995 şi arhivistică, în 2004, la Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică Bucureşti; stagii de documentare în arhivele din Germania (1994) şi Austria (1996); doctor în istorie la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj‑Napoca în anul 2008, cu teza Districtul Năsăud 1861‑1876.
Specializat în arhivistică, istoria modernă şi contemporană a Transilvaniei, începând cu Revoluţia de la 1848‑1849, a liberalismului, perioada interbelică şi istoria elitelor intelectuale, cu precădere în zona Regimentului de graniţă de la Năsăud. Autor de lucrări privind Revoluţia de la 1848‑1849 în zona regimentului grăniceresc năsăudean, istoria Districtului Năsăud, evocarea personalităţii primului istoriograf al „graniţei” năsăudene, Nestor Şimon, realităţi statistice, economice, sociale, demografice, culturale, instituţii administrative, în arealul judeţului Bistriţa‑Năsăud, în epocile modernă şi contemporană.
Este editor şi colaborator la editarea de documente, valorificând patrimoniul arhivistic de la instituţia unde lucrează, definindu‑se ca sursolog.

Comentarii: 0