· mai multe evenimente
Facebook

Şcoala ardeleană de critică şi istorie literară

Dincolo de lume, dincoace de text. Cronici, studii, medalioane, însemnări
Dincolo de lume, dincoace de text. Cronici, studii, medalioane, însemnări

Etichete:




Autor(i):




  • An apariție: 2017
  • ISBN/ISSN: 978-606-797-165-1
  • Format: 14,5x20,5cm
  • Pagini: 284

Preț: 30.00 Lei

Adaugă în coș:         
       

Criticul și istoricul literar Maria Vaida este cunoscut prin faptul că ne-a restituit cu câțiva ani înainte poezia Lucreției Suciu (contemporană cu Eminescu) și ne-a dat o bună monografie despre Gheorghe Pituț. Autoarea ne oferă reperele cele mai importante pentru definirea operelor poetice și insistă pe profilul unei scriitoare care se încadrează perfect în mișcarea literară a momentului interbelic românesc. Valorificarea tuturor surselor acestei poezii, surprinderea influențelor și a gradului de originalitate marcat de evoluția ei lirică merg mână în mână cu o atentă și supravegheată incursiune în zonele de meditație metafizică ale acesteia, în spiritualismul profund al psalmilor, cultivați de poetă în ultima parte a vieții, când explorează un filon liric inedit și autentic. (Mircea Popa)

* * *

Într-un cuvânt, s-ar părea că Maria Vaida nu a lăsat necercetat niciun aspect al vieții și al operei poetei „florilor de prun”, readucând acasă, în conștiința literară actuală, o prezență lirică de primă mărime, o figură tragică a exilului românesc. Indiscutabil, cercetătoarea clujeană a reușit să biruiască toate opreliștile, nu puține, ale acestui tip de restituire, subliniind militantismul anticomunist al autoarei în cadrul mediilor românești din exil, din perioada 1940-2000, anul în care se stinge la Roma „unul din cei mai valoroși, inteligenți, religioși și cultivați poeți”, după cum o consideră pe Yvonne Rossignon, cu reală îndreptățire, devotatul său biograf și exeget clujean, Maria Vaida. (Ion Cristofor)

* * *

Maria Vaida este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia română-franceză, 1979, cu o teză de licenţă intitulată Poezia Constanţei Buzea – studiu critic, coordonată de prof. univ. dr. Ion Pop. Doctor în Ştiinţe Filologice – cu distincţia „Cum laude” – al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, cu teza Gheorghe Pituţ sau ochiul şi noaptea, conducător ştiinţific prof. univ. dr. Mircea Popa. Debutează în Pagini de ucenicie, revista Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuş, 1970. Prezentă cu articole, cronici, studii, eseuri, interviuri în diverse reviste literare şi culturale, din ţară şi străinătate: Artis, Luceafărul românesc, Neamul românesc, Iosif Vulcan, Gând românesc, Cetatea culturală, Observator cultural, Tribuna învăţământului, Perspective, Familia, Prosaeculum, Oraşul, Nord literar, Monitorul cultural, Cărticica românească pentru copii, Reflex, The Scientific Journal of Humanistic Studies, Viaţa românească, La fleur du Danube, Vatra veche, Curtea de la Argeş, Mişcarea literară, Familia română, Noul Literator, Argeş, Tribuna ş.a.

A publicat: Mircea Popa la 70 de ani. Biobibliografie, coautor Olga Morar, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009; Gheorghe Pituţ sau ochiul şi noaptea, studiu monografic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009; Povara luminii, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009 (ediţia a doua, 2014); Lucreţia Suciu sau Mările iubirii, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010, prefaţă de Mircea Popa; Poemele de piatră, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Elegiile Salomeei, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2014; Yvonne Rossignon sau Poezia ca destin, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016.

Au scris despre cărţile sale: Mircea Popa, Gheorghe Glodeanu, Constantin Cubleşan, Ion Simuţ, Ion Pop, Adrian Popescu, Florentin Popescu, Carmen Ardelean, Lucian Vasile Bâgiu, Săluc Horvath, Monica Grosu, Emilia Chiriţă, Nicolae Stoie, Octavian Doclin, Ion Ştefan, Adrian Ţion, Dumitru Cerna, Lăcrămioara Stoie, Olimpiu Nuşfelean, Titu Popescu, Eugen Cojocaru, Sorin Grecu, Vasile Gogea, Ion Fabian, Raluca Hășmășan, Mihai Duțescu ş.a.

Comentarii: 0